Obstacolele comerţului internaţional, în vizorul Parlamentului European

Parlamentul European a luat în discuţie un raport prin care se propun soluţii de îndepărtare a barierelor care afectează şi în prezent comerţul internaţional, atât la nivel intracomunitar, cât şi în afara spaţiului U.E. Conform eurodeputaţilor, impozitarea achiziţiilor intracomunitare, dar şi acordurile internaţionale de comerţ făcute de statele europene sunt principalele probleme care afectează schimburile comerciale ale statelor europene.

O piaţă mai liberă 

Un raport referitor la obstacolele din calea comerţului şi a investiţiilor, întocmit de eurodeputatul britanic Ro­bert Sturdy, membru al Conservato­ri­lor şi Reformiştilor Europeni, a fost dez­bătut zilele trecute în Parlamentul Eu­ropean. Raportul examinează felul în care barierele netarifare pot afecta com­paniile europene. În document se spe­cifică şi faptul că înlăturarea obstaco­lelor din calea comerţului între naţiuni nu este importantă doar pentru exporta­tori, care ar putea astfel avea un acces mai mare pe pieţele străine, ci şi pentru consumatori, care ar avea mai multe oportunităţi de a alege lucruri mai iefti­ne şi de mai bună calitate. Deşi libera­lizarea pieţei a redus tarifele în lume, în ultima perioadă, rămân încă obsta­cole în calea relaţiilor comerciale. 

Raportul a venit şi cu exemple punctuale de obstacole ale exercitării unor schimburi comerciale libere: sec­torul siderurgic european plăteşte din ce în ce mai mult pentru materiile pri­me, deoarece Rusia a crescut taxele la export pentru cupru şi nichel.

Totodată, producătorii din U.E. s-au confruntat cu dificultăţi persistente la înregistrarea şi protejarea indica­ţiilor lor geografice în SUA, care consideră o se­rie de denumiri de vinuri europene drept „semi-generice” (de exemplu „Champagne”), în pofida posibilei afec­tări a reputaţiei şi a cotei de piaţă a aces­tor indicaţii.

Potrivit aceluiaşi raport, timp de mai mult de un an, înregistrarea produselor cosmetice europene în China a fost aproape imposibilă, în special a celor care conţineau noi ingrediente, deoa­re­ce China nu dispunea de o definiţie juridică adecvată a acestora din urmă şi de orientări clare privind procedura ca atare.

Aşa stând lucrurile, prin „Raportul Sturdz” se cere Comisiei Europene să facă o distincţie clară între obstacolele netarifare neloiale, care denaturează concurenţa, şi cele care răspund obiecti­velor legitime de politică publică, mai ales în materie de sănătate şi de protecţie a mediului. „Reducerea obstacolelor ne­tarifare nejustificate şi a altor obsta­co­le de reglementare aplicate de ţările re­prezentând principalii parteneri strate­gici ai U.E., pe calea dialogului de regle­mentare, ar trebui să constituie una din­tre priorităţile noii politici comerciale a U.E.”, precizează raportul parlamentar.

Deficienţe manifestate şi pe plan intern

Economistul timişorean Nicolae Ţăran spune că aproape toate ţările europene sunt confruntate în prezent cu un dezechilibru al balanţei comer­cia­le, dar şi cu neînţelegeri legate de ta­xarea achiziţiilor intracomunitare : „În prezent, cu excepţia Germaniei, în aproa­pe toate statele europene există defici­te ale balanţei comerciale, importurile fiind mai mari decât exporturile. Din pă­cate, la ultima analiză a acestor defici­te, România stătea aproape cel mai rău din toate statele europene, având cel mai mare deficit al balanţei comerciale. Probleme există şi la nivelul fiscalizării aferente achiziţiilor intracomunitare”.

Pentru că şi în Timiş au existat tentative de eludare a plăţii taxelor şi impozitelor pe segmentul achiziţiilor intracomunitare, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş a colaborat cu structurile fiscale ale statelor membre, pentru depistarea tentativelor de fraudă şi evaziune fiscală. Astfel, pe an, Finanţele Publice Timiş primesc peste 70 de informări de acest tip, trimiţând, la rândul lor, mai mult de 50 de solicitări către state membre care solicită date legate de achiziţiile intra­co­munitare ce au legătură cu Româ­nia. Conform, reprezentanţilor Fiscului timişean, majoritatea solicitărilor sunt transmise către şi de către autorităţile fiscale din Germania şi Ungaria.