Prinderea hoţilor, intervenţia în conflicte de stradă sau lupta cu focul necesită o condiţie fizică foarte bună, ceea ce îi obligă pe poliţişti, jandarmi şi pompieri să se antreneze în mod susţinut. Cei care nu îndeplinesc baremele probelor fizice sunt sancţionaţi sau chiar trecuţi în rezervă. Oficial, nu există nici poliţişti, jandarmi sau pompieri cu greutate la propriu, nici nepregătiţi fizic, care să fi fost puşi în situaţia de a fi trecuţi, din acest motiv, în rezervă.


Antrenamente pentru agilitatea poliţiştilor

Mitul poliţistului care se mângâie pe burta voluminoasă în timp ce-i determină pe răufăcători să-şi recunoască faptele este sfărâmat în Timiş. Cel puţin aşa ar trebui să fie, dacă am lua în calcul un ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor, 154/2004, privind activităţile de educaţie fizică şi sport, prin care cadrelor M.A.I. le sunt impuse antrenamente asidue pentru îmbunătăţirea pregătirii fizice, a cunoştinţelor în ceea ce priveşte tehnicile de autoapărare specifice unităţilor speciale de intervenţie, exerciţii tactice de manevrare şi trageri speciale cu armamentul din dotare.
“Lucrătorii operativi au câte şase ore de pregătire fizică în fiecare săptămână, iar cei neoperativi, de la birouri, câte patru ore. Toţi poliţiştii, inclusiv cadrele cu grade superioare, participă la activităţi sportive, se antrenează la tehnici de autoapărare şi la trageri cu armamentul din dotare”, explică agentul principal Marinela Apostolache, de la Biroul de Presă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş.
De pregătirea fizică a poliţiştilor se ocupă un ofiţer de la Serviciul de Resurse Umane al Poliţiei Timiş, iar testările se fac o dată la şase luni pentru lucrătorii operativi şi anual pentru cei neoperativi. În cadrul evaluărilor, poliţiştii trebuie să îndeplinească anumite bareme. În cazul în care aceştia nu reuşesc să obţină rezultatul cerut la una sau mai multe probe sportive, testarea se reia în decurs de 30 de zile. Dacă şi la a doua evaluare rezultatele sunt slabe, poliţiştii sunt mustraţi în scris sau sancţionaţi pecuniar, în funcţie de punctajele obţinute. “Nu sunt însă situaţii în care un poliţist să fie eliberat din funcţie pentru că nu întruneşte baremele cerute de evaluarea capacităţilor sportive”, precizează Marinela Apostolache.


După două evaluări căzute consecutiv, jandarmii sunt trecuţi în rezervă

Ca şi colegii lor din Poliţie, jandarmii trebuie să aibă pregătirea unor sportivi de performanţă. Personalul încadrat în structurile mobile la categoria de solicitare fizică specială participă zilnic la activităţi de pregătire în baza unui program prestabilit, care cuprinde zece ore de antrenament pe săptămână. Pe baza acestui program, la fiecare trei luni au loc evaluări. Testarea probelor fizice se face de către o comisie, de patru ori pe an, din cadrul acesteia făcând parte şi comandantul unităţii, iar în timpul evaluării, dar şi pe parcursul pregătirilor, evidenţa rezultatelor personalului este ţinută într-un registru. “Zilnic avem două ore de program sportiv. Majoritatea activităţilor se bazează pe exerciţii de autoapărare, astfel încât jandarmul respectiv să poată interveni în lupta corp la corp, cu sau fără arma din dotare, şi să îşi imobilizeze adversarul. Dacă se întâmplă ca un jandarm să nu îndeplinească baremele, poate pentru că anterior a avut o problemă medicală de exemplu, i se acordă un termen de 30 de zile pentru a se prezenta la reevaluare. Dacă nu trece nici de acest test, jandarmul este trecut în rezervă, pentru că pregătirea fizică este o componentă foarte importantă în activitatea lor”, spune căpitanul Cosmin Militaru, de la Inspectoratul de Jandarmi Timiş. Însă nu au existat situaţii în care un jandarm să nu fi reuşit să treacă nici de reevaluare.
Pe lângă evaluarea probelor fizice, jandarmii trebuie să treacă şi prin testări care privesc pregătirea de specialitate, precum tragerea cu arma, acestea fiind susţinute o dată la şase luni. Pregătirea fizică şi de specialitate şi implicit evaluarea acestora sunt obligatorii pentru tot personalul încadrat la Jandarmerie, indiferent de funcţia pe care o ocupă.


Pompierii, antrenamente zilnice

Cunoscuţi ca fiind cei care intervin în situaţii de urgenţă, precum incendii, inundaţii, cutremure, pompierii au la baza activităţii lor o luptă permanentă cu timpul, dar şi un efort fizic susţinut. Pentru a putea stinge un incendiu, un pompier trebuie mai întâi să fie capabil să alerge cu furtunul de apă, de o greutate considerabilă, şi chiar să urce pe o scară cu acesta în braţe, explică reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Banat”. Potrivit acestora, pentru ca un pompier să poată face faţă unor astfel de solicitări, urmează zilnic antrenamente fizice şi de specialitate mai riguroase decât în cazul celorlalţi colegi de minister. “Avem zilnic exerciţii de pregătire fizică generală, dar şi pe specificul misiunilor pe care le îndeplinim. În fiecare zi, pompierii care intră în tură execută câte două ore de pregătire dimineaţa, începând cu ora 8.30, şi una după amiaza, de la ora 17. Baremele de evaluare sunt pe categorii de vârstă”, declară căpitanul Lucian Mihoc, prim adjunct al I.S.U. “Banat”.
Acesta mai spune că verificările sunt făcute, trimestrial, ofiţerii de rang superior fiind supuşi, la rândul lor, la aceeaşi pregătire şi testare fizică. Lucian Mihoc susţine că nu sunt cazuri în care să existe rezultate slabe la evaluări.
Potrivit ofiţerului, în cadrul programului zilnic de pregătire, pompierii fac alergări pentru condiţia fizică la proba de 1000 m şi cea de 50 m viteză, antrenamente la paralele şi bara fixă, sărituri la gardul de doi metri şi alergări pe bârnă, îşi exersează abilităţile la pista cu obstacole şi fac urcări în turnul de instrucţie cu scara de fereastră, desfăşurând, totodată, şi exerciţii de specialitate cu furtunul de intervenţie.