Consiliul Local Timişoara se pregăteşte de rediscutarea şi, eventual, aprobarea unui proiect de Hotărâre de Consiliu Local ce vizează transferul gratuit al terenului de sub imobilele dobândite în baza celebrei Legi 112/1995. O iniţiativă similară realizată în urmă cu ceva timp a fost atacată în contencios de către Prefectura Timiş. Reprezentanţii Prefecturii Timiş, dar şi ai Federaţiei Asociaţiilor de Locatari susţin şi acum că, dacă nu e structurată foarte bine baza legislativă, respectivul proces de atribuire sau vânzare al terenurilor ar putea genera speculă imobiliară.


Reluarea unui proiect mai vechi

În urma unei adrese a consilierilor locali Radu Ţoancă şi Traian Stoia, Consiliul Local Timişoara va lua în discuţie în şedinţa de plen din noiembrie un proiect de Hotărâre de Consiliu Local, care vizează atribuirea terenurilor de sub imobilele dobândite de timişoreni în urma Legii 112/1995. Acest demers nu e unul în premieră, spun reprezentanţii Primăriei, care precizează că a mai existat o iniţiativă similară în trecut care a fost contestată de către Prefectură. Potrivit acestui nou proiect, terenurile aferente imobilelor dobândite prin celebra Lege 112/1995, care au fost trecute în domeniul public al Timişoarei vor trece în domeniul privat, “în vederea valorificării prin modalitatea atribuirii gratuite a terenului de sub imobil si vânzării către actualii proprietari a terenului aferent construcţiei (grădină, curte)”.
Terenul care e în plus faţă de cel aflat sub imobilul construit va fi vândut proprietarului construcţiei la preţul stabilit printr-un raport de expertiză întocmit de către un expert autorizat aprobat de către Primărie. Terenurile se vor putea achita integral la încheierea contractului de vânzare-cumpărare sau în rate trimestriale, pe o perioadă de trei ani, cu plata unui avans de 25% din valoarea preţului.
În situaţia în care nu se va solicita cumpărarea terenurilor aferente de către proprietarii de locuinţe, acestea vor fi închiriate proprietarilor, la preţul stabilit de către Primărie.
“Menţionăm că am modificat un proiect mai vechi, votat de Consiliul Local la propunerea primarului Gheorghe Ciuhandu, atacat de prefect în instanţă, eliminând referirile contestate de Prefectură. Oportunitatea acestui demers este neîndoielnică în condiţiile în care mii de familii de cetăţeni din Timişoara, care şi-au cumpărat imobilele conform Legii 112/1995, nu şi-au putut dobândi terenurile de sub case sau apartamente”, se menţionează în adresa care a stat la baza proiectului de Hotărâre de Consiliu Local.
“Proiectul vechi a fost atacat de către Prefectură, pentru unul dintre articolele sale, iar în aceste zile urmează să se pronunţe o hotărâre clară în acest sens”, ne-a declarat Nicuşor Miuţ, directorul Direcţiei de Patrimoniu a Primăriei Timişoara.


Ambiguităţi care pot fi speculate

Subprefectul de Timiş, Marossy Zoltan, spune că, în varianta în care un asemenea demers de vânzare a terenului aferent construcţiilor nu se bazează pe un act normativ foarte bine structurat, el poate da naştere unor încurcături juridice nedorite. “Într-una din legile care reglementa acest proiect se specifică faptul că se poate atribui proprietarului suprafaţa utilă a locuinţei, fără se se specifice foarte bine ce înseamnă acest lucru. Iar de aici pot pleca foarte multe probleme. Mai ales că de multe ori în România se demonstrează un real talent de a se specula ambiguităţile legii”.
Marossy Zoltan spune că multe încurcături, din punct de vedere al proprietăţii, au plecat de la o Hotărâre de Consiliu de Miniştri din 1974, care stipula că toate terenurile trec în proprietatea statului. Astfel cei care au cumpărat imobile înainte de 1974 aveau menţionat în cartea funciară şi terenul de sub casă. În cazul celorlalţi, în cartea funciară a rămas înscris doar imobile. “Şi în acest caz, ce a cumpărat omul, doar un morman de cărămizi?” se întreabă Zoltan Marossy.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara, Petru Olariu, afirmă că în cazul acestei operaţiuni de atribuire sau vânzare a terenurilor trebuie lămurită foarte clar sintagma teren aferent imobilului. “Una e terenul de sub un bloc, şi alta e grădina de jumătate de hectar a unei case. Dacă se va vinde şi acel teren aferent imobilului, el, oricum, ar trebui vândut la preţul pieţii. Se ştie că prin acea lege din 1995 s-au vândut imobilele la preţuri destul de mici. Acum, dacă am da şi terenurile aferente la preţuri tot ca acelea, am crea nişte avantaje nemeritate pentru anumiţi cetăţeni şi am încuraja specula imobiliară. Am informaţii că unii deja şi-au amanetat acele terenuri aferente casei, care erau foarte mari, şi pe care au decis să le parceleze, şi să le vândă, după ce le cumpără de la Primărie. Or, nu e corect să se încurajeze aşa ceva”.