Orientare pre-electorală la Primăria Timişoara?

Schimbarea radicală de opinie în pri­vinţa modului de abordare a două subiecte cu priză la public – finanţarea echipei de fotbal Timişoara şi mai  subiectul care îi are în cen­tru pe baştanii ur­bei – par să reconfirme nu nu­mai faptul că actualul edil al Ti­mi­şoarei se pregăteşte de un nou mandat, ceea ce nu ar fi neapărat o sur­pri­ză, ci mai ales faptul că lucrurile pot fi împinse pe făgaşul nor­mal nu atunci când şi cum cere legea, ci atunci când o dictează un interes.

După ce ani de zile, Primăria a finanţat – alături de Consiliul Judeţean Timiş – cu aproximativ două milioane de euro pe an competiţional F.C. Politehnica Timişoara, asta deşi ambelor instituţii li se atrăsese atenţia, pu­blic, de către avocaţi, că această finanţare, es­te ilegală atâta vreme cât legea nu permite nici­unei instituţii publice să realizeze sponsorizări, iată că acum executivul Municipalităţii vine cu o altă abordare. Schimbarea atitudinii a venit după ce Poli a fost retrogradată şi, se presupune, a căzut, cel puţin pentru moment, în diz­graţia multor microbişti care, tot datorită pasiu­nii lor duse până la fanatism, puteau fi o bună masă de manevră electorală ori de câte ori au­tori­tăţile cântau în struna echipei favorite.După ce în ultima şedinţă de plen a Consiliului Local, mai mulţi consilieri au cerut (din nou şi pe motive care scapă logicii şi alinierii legale) ca Primăria se găsească fonduri pentru “echi­pa-fanion”, Gheorghe Ciuhandu nu s-a mai arătat de acord cu finanţarea ei, nu pentru că aceas­ta ar fi, legal vorbind, sub semnul întrebării, ci, se vede, ca penalizare, motivând că a primit un răspuns incomplet privind cir­cumstanţele în care Poli a retrogradat. O atitudine asemă­nă­toare începe să prindă contur, întâmplător tot în această perioadă, şi la Consiliul Judeţean, un alt susţinător până dincolo de logică al acestei echipe de fotbal.

După ce ani de zile a tolerat – deşi nici verbul a favorizat nu ar fi utilizat inco­rect – bulibăşeala impusă şi întreţinută de cla­nurile de ţigani din Timişoara, şi în zonele se­lecte ale oraşului, unde au pus mâna pe clădiri inaccesibile muritorului de rând sau pe care şi-au pus amprenta arhitecturală cu largul concurs al Primăriei, şi în cimitire, unde “pagodele” ţigăneşti sunt de notorietate de ani şi ani de zile, iată că staff-ul Primăriei pune piciorul în prag. Acum, după ultimele scandaluri în care romii implicaţi în numita mafie imobiliară s-au dat în stambă prin buricul târgului, agresând jurnalişti, după ce subiectul a dovedit că prinde la un anumit public, cel care a ieşit în stradă şi a susţinut protestele extremiste ale Noii Drepte, îndreptate împotriva ţiganilor, şi după ce auto­rităţi române au fost implicate, la solicitarea autorităţilor germane, în anche­te penale transnaţionale care îi vizează exact pe intan­gibili până acum membri ai mafiei ţigăneşti imo­bi­liare din Timişoara. Această nemul­ţumire publică făţişă – la care s-a ajuns şi din cauza atitudinii laxe a Primăriei – pare a fi şi ea fructificată pre-electoral. Aşa că zilele tre­cute Primăria Timişoara a scos din joben pro­blema, deloc nouă, a capelelor kitsch, majori­tatea, proprietate a aceloraşi clanuri de romi, care se construiesc de ani de zile prin cimitirele ur­bei. Aşa că acum, staff-ul Mu­nicipalităţii a avut revelaţia : “Executivul Pri­măriei a dorit im­punerea unor reglementări mai stricte pentru construcţia de capele şi mauso­lee, doar pentru personalităţile marcante (cetăţeni de onoare, personalităţi culturare, ştiinţifice etc.) şi doar cu acordul Consiliului Local”.

Poate, ipoteza potrivit căreia cele două subiecte fac parte, strategic, din retorica pre-electorală a domnului Ciuhandu este eronată şi poate că este vorba doar de o pură coincidenţă. Rămâ­ne, totuşi, întrebarea de ce abia acum se văd aceste derapaje?