Preţul carburanţilor reprezintă, în aceste zile, un subiect fierbinte nu doar în România, ci în întreg spaţiul european. Variaţiile de preţ cu care a început acest an pe piaţa carburanţilor sunt extrem de riscante pentru economiile din zona euro, consideră unii experţi în economie ai Comisiei Europene. Indiferent de ce se întâmplă în Europa însă, protestul refuzului de alimentare continuă în România, pe termen nedeterminat.


Un factor de risc

Conform unui studiu al Comisiei Europene, statele cu o economie pu­ter­nic afectată de criză din spaţiul comu­nitar sunt cele mai vulnerabile din zo­na euro la riscurile presupuse de un preţ al barilului de petrol care se apropie de 100 de dolari, preţ care se consideră că ameninţă creşterea economică.
Conform aceleiaşi analize, costuri­le mai ridicate ale tuturor mărfurilor petroliere şi numeroase alte produse care cuprind o componentă a petrolului reprezintă o taxă pe creşterea econo­mică, într-o perioadă în care perspec­tivele de redresare în aceste ţări sunt foarte fragile.
Deşi experţii Comisiei Europene nu consideră că petrolul ar putea reve­ni la recordul de 147 de dolari barilul, atins în 2008, dat fiind că producătorii deţin capacităţi de producţie în exces, preţul acestei resurse reprezintă o ame­ninţare la adresa economiei globale şi în particular a Europei, la niveluri care se situează mult sub acea valoare-record. „Ori de câte ori ponderea unui anumit sector energetic în economia globală a atins 9%, am intrat într-o cri­ză majoră”, a avertizat Sabine Schels, analist al companiei de consultanţă Merrill Lynch.


Protestul carburanţilor continuă în România

În România, variaţiile de pe piaţa carburanţilor au generat forme de pro­test fără precedent, zeci de mii de şo­feri intrând în refuz de alimentare sau blocând benzinăriile prin plata în mărun­ţiş a carburanţilor. Acest protest a mo­tivat Consiliul Concurenţei să demareze o investigaţie, având ca subiect varia­ţiile de preţ de pe piaţa carburanţilor.
Deocamdată, însă, datele colectate de la reţelele de benzinării de către Consiliul Concurenţei nu indică încăl­carea legii în privinţa creşterii preţuri­lor la carburanţi, după cum a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele autori­tăţii : “Opinia publică acceptă greu faptul că preţul fără taxe la carburanţi trebuie să fie acelaşi ca şi în U.E. Dacă funcţionează lucrurile bine în România şi în U.E., atunci preţul trebuie să fie acelaşi peste tot în comunitate. De ace­ea este piaţa unică europeană”.
Preşedintele Consiliului Concuren­ţei a mai spus că preţurile la carburanţi nu trebuie să fie raportate la puterea de cumpărare din România, ci la preţurile practicate în U.E. “Ideea că pentru că suntem mai săraci trebuie să avem preţuri mai mici este complet eronată din punct de vedere economic”, susţine Bogdan Chiriţoiu.
Şeful Consiliului Concurenţei a mai explicat că preţul carburanţilor, fără taxe, “este cam acelaşi în toată U.E., iar cel din România, în limitele a ceea ce este de acceptat. Dar asta nu înseam­nă că firmele care vând carburanţi în România sunt curate. Hoţul neprins e negustor cinstit”.
Cu sau fără explicaţiile Consiliului Concurenţei, protestul generat de pre­ţul carburanţilor continuă şi pe plan local. Cu pungi, cutii, puşculiţe şi chiar o găleată plină cu monede, protesta­tarii au blocat mai multe benzinării din Timişoara, alimentând cantităţi mici de carburanţi şi plătind cu monede de un ban şi cinci bani. “Ca taximetrist, normal că nu poţi să nu alimentezi. Dar suntem şi noi solidari acestui protest. Este primul de o asemenea amploare şi cred că toată lumea ar trebui să se tre­zească şi să ia măsuri. Măcar acum, în ceasul al 12-lea ar trebui să revină în noi acel spirit de solidaritate şi iniţia­tivă din anii '90 şi să nu ne mai lăsăm conduşi de indiferenţă”, spune Cristea Savu, preşedintele Sindicatului Taxime­triştilor Independenţi din Timişoara.