Pentru a contracara valul de critici legat de funcţionarea defectuoasă a celebrei de acum aplicaţii informatice numite Sistemul Informatic Unic Integrat, conducerea centrală a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a făcut publică o adevărată bombă de presă, descoperită cu ajutorul incriminatului S.I.U.I. : existenţa a milioane de pacienţi pentru care s-au ţinut evidenţe duble la medicii de familie şi pentru care s-au plătit, evident, prestaţii medicale tot la dublu. În Timiş, existenţa unor astfel de situaţii este negată, însă, de reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.


Milioane de pacienţi virtuali

Probabil pentru a justifica oarecum deficienţele severe ale Sistemului Informatic Unic In­tegrat – program informatic de evidenţă a asiguraţilor, pentru care statul a plătit 100 de milioa­ne de euro –, conducerea cen­trală a Casei Naţionale de Asi­gurări de Sănătate a făcut pu­blică zilele trecute existenţa unei situaţii tipic româneşti : milioane de pacienţi existenţi la dublu în evidenţele medicilor de familie, pentru care s-au decontat de că­tre Casa de Asigurări de Sănă­ta­te servicii medicale tot la dublu.
“Am decis, în calitate de preşedinte al C.N.A.S., să cerem demararea unor acţiuni de audit şi de control de către Curtea de Conturi a Românei. Am luat această decizie ca urmare a ob­servării neconcordanţelor între numărul de asiguraţi înscrişi, arătaţi de versiunea centralizată a S.I.U.I., şi listele cu pacienţi ale medicilor de familie raportate înainte de introducerea versiunii centralizate a sistemului infor­matic”, a declarat Lucian Duţă, preşedintele C.N.A.S.
Din declaraţiile sale reiese că nereguli de acest gen ar fi fost identificate în toată ţara, dar că, pe departe, cea mai pregnantă asimetrie a fost observată la Bu­cureşti, unde figurează 1.600.000 de asiguraţi, deşi înainte de in­troducerea S.I.U.I. figurau ca fiind înscrişi peste 2,5 milioane de asiguraţi. Cu alte cuvinte, preşedintele C.N.A.S. sugera că doar în Bucureşti ar exista, faţă de numărul real, un număr dublu de pacienţi înscrişi pe liste, cu servicii medicale decontate de către Casa de Asigurări de Sănă­tate. “Folosirea versiunii centra­lizate a S.I.U.I. ne-a oferit un semnal clar de fraudare. Pentru a determina dimensiunea acestui fenomen şi pentru a identifica sursele acestuia, am decis că este momentul realizării unor investigaţii serioase de către instituţiile abilitate”, a mai de­clarat Lucian Duţă.
În perioada imediat urmă­toare, Curtea de Conturi ar putea vizita atât Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, cât şi me­dicii de familie, pentru a verifica cât se potriveşte numărul de pa­cienţi înscrişi pe liste cu cel real.
Reprezentanţi ai Casei Ju­deţene de Asigurări de Sănă­tate spun că un astfel de control nu e de aşteptat în perioada urmă­toare în Timiş, dată fiind perioa­da lungă de timp de când se lu­crea­ză cu noul Sistem Informa­tic Unic Integrat. “Casa Jude­ţea­nă de Asigurări de Sănătate lu­crea­ză cu Sistemul Informatic Unic Integrat din aprilie 2008 şi s-a început cu medicina de fami­lie”, ne-a declarat Mariana Mo­cioal­că, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.
Cu toate acestea, Casa Jude­ţeană de Asigurări de Sănătate va primi în perioada următoare vizita inspectorilor Camerei de Conturi Timiş. “Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş este în programul de control, iar controlul la această instituţie va avea loc în trimestrul III sau IV al acestui an”, precizează Ioan Condan, directorul adjunct al Ca­merei de Conturi Timiş.


Dr. Livius Cârstea, liderul Sindicatului Sanitas Timiş : “Nu cred că acest gen de evidenţe duble are exista şi în Timiş”

Dr. Livius Cârstea, li­derul Sindicatului Sanitas Timiş, fost director al Casei Judeţene de Asigurări de Să­nătate Timiş şi fost membru în Consiliul de Administraţie al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, spune că, per­sonal, nu crede că în Timiş ar putea exista situaţii de evidenţe duble a pacienţilor. “E drept că nu am mai avut un contact direct cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate de vreun an şi ju­mătate, de când m-am retras din Consiliul de Adminis­tra­ţie. Nu am mai participat la acele şedinţe de Consiliu, care am înţeles că în ultima vreme au devenit extrem de formale, fără discuţiile, in­terpelările şi întrebările care erau nelipsite la şedinţe, în urmă cu ceva ani”.
Liderul sindical timişean al medicilor mai spune că si­tuaţia semnalată în Bucureşti este una extrem de gravă, în eventualitatea în care se con­firmă. “Fără niciun fel de dubii, este caz penal. E vorba de aceiaşi bolnavi pentru care s-au prestat două servicii speciale şi s-au plătit ca ata­re, s-au făcut două decontări, s-au plătit doi medici pentru acelaşi gen de asistenţă. Sper în acest sens ca structurile de profil să facă lumină. Însă în Timiş eu, deocamdată, nu am semnale din care să reiasă situaţii de acest gen”.


Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Naţional al Medicilor : “Să răspundă Casa de Asigurări, nu medicii de familie”

Cum era de aşteptat, re­acţia Colegiului Medicilor, în special a medicilor de familie, acuzaţi că ar fi beneficiat de acest sistem al decontărilor la dublu, a fost extrem de dură. Medicul Vasile Astărăs­toaie, preşedintele Colegiului Naţional al Medicilor, ne-a declarat : “Chiar dacă Ro­mânia e ţara lui Urmuz, to­tuşi, nimeni nu mă va con­vinge că în sistem există nouă milioane de dubluri pentru care se plătesc asigurări. Şi, oricum, e o aberaţie ce se spune, pentru că acest pro­gram celebru, Sistemul In­formatic Unic Integrat, nu are cum să descopere even­tualele dubluri. Tot medicii de familie, cu bazele lor de date, au ajutat la eliminarea even­tualelor dubluri din bazele informatice. Asta, deşi veri­ficarea intră în atribuţiile Ca­sei de Asigurări de Sănă­tate. Deci, Casa e cea care tre­buie să răspundă în even­tua­litatea existenţei unor nere­guli, nu medicii de familie”. Vasile Astărăstoaie mai spune că, înainte de a acuza medicii de familie, Casa de Asigurări de Sănătate ar tre­bui să facă un gen de intro­specţie, pentru a sesiza pro­priile erori. “Aş vrea să-mi explice Casa de Asigurări cum a trecut viii la decedaţi, cum a trecut asiguraţii la ne­asiguraţi, cum a făcut să dis­pară pacienţi din listele me­dicilor de familie. Să nu mai iasă reprezentanţii ei pe sticlă să facă declaraţii, fără nişte minime verificări”.


S.I.U.I., un sistem de 100 de milioane de euro

În centrul acestui nou scan­dal din sistemul sanitar se află Sistemul Informatic Unic Inte­grat cu care se presupune că s-ar fi descoperit presupusa fraudă şi care, în urmă cu câteva zile, a clacat, blocând activitatea Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate.
Pentru acest Sistem Infor­matic Unic integrat – un pro­gram menit să informatizeze întreaga reţea sanitară, statul a pus la bătaie peste 100 de milioa­ne de euro. Din această sumă s-a plătit mai puţin de jumătate, iar restul urmează a fi achitat în următorii zece ani.
Suspiciunile şi disfuncţio­na­lităţile legate de această achi­ziţie au stârnit, de mulţi ani, su­ficient de multe comentarii în­cât Curtea de Conturi a realizat un control în 2004, datele an­che­tei fiind date publicităţii fără nume sau date concrete, în sti­lul acestei instituţii. Totuşi, chiar şi aşa, Curtea de Conturi dădea o informaţie destul de spectacu­loasă : unele Case Judeţene de Asigurări de Sănătate cumpăra­seră acelaşi program în paralel cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ceea ce însemna o cheltuială absolut inutilă. “În condiţiile derulării, începând cu anul 2002, de către Casa Naţio­nală de Asigurări de Sănătate, a unui parteneriat pentru realiza­rea unui sistem informatic in­tegrat al asigurărilor de sănă­tate, acelaşi pachet informatic a fost achiziţionat şi de unele Case de Asigurări de Sănătate teritoriale”, menţionau inspec­torii Curţii de Conturi.
De altfel, în 2008, când a început implementarea pro­gramului în Timiş, condu­cerea de atunci a Casei Jude­ţene de Asigurări de Sănătate recu­noştea că, de la intrarea în func­ţiune a sistemului, în aprilie 2008, s-au facut modificări luna­re în acesta, pentru a se corec­ta unele probleme. Se menţiona faptul că, la transcrierea date­lor în sistemul S.I.U.I., o serie de informaţii s-au pierdut, fiind medici de familie care nu îşi regăseau pe liste sute de pa­cienţi. Explicaţia dispariţiei pacienţilor din sistemul infor­matic era legată şi de faptul că mutarea unor pacienţi de la un medic de familie la altul crea serioase probleme în programul informatic. Însă cât de eficient este un program considerat extrem de performant, dacă are erori cauzate de acest gen de operaţiuni, extrem de sim­ple? “În vechea aplicaţie pe ca­re o foloseam, raportarea agen­ţilor economici, de pildă, era mai simplă. Angajatorul venea cu lista angajaţilor şi contri­buţia de sănătate şi, în cazul în care se depistau erori, acestea erau modificate pe loc. Folosind raportarea în S.I.U.I., care este un sistem automatizat ce nu permite corecţii, angajatorul este obligat să îşi ia lista şi sa o refacă singur”, declara atunci Horia Cristian, fost director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timis. Ce a fost foarte interesant, în cazul implementării în Timiş a acestui program, e că au apă­rut pe plan local firme de soft care ofereau medicilor, contra cost evident, programe menite să corecteze erorile S.I.U.I. sau să îi simplifice interfaţa.
“Cum se pot face tot felul de declaraţii bombastice pe seama rapor­tărilor generate de acest pro­gram, S.I.U.I., care s-a blocat de atâtea ori, neputând face faţă unor operaţiuni sim­ple? Noi am cerut în acest sens un audit, solicitând să ni se spună clar câţi bani s-au băgat în el”, mai spune Vasile Astărăs­toaie, preşedintele Colegiului Naţio­nal al Medicilor.