Informaţiile minime care vor putea fi accesate de pe cardul naţional, precum şi cele înscrise pe cipul cardului sunt, printre altele, diagnostice cu risc vital şi boli cronice, grupa sanguină şi Rh, acceptul exprimat în timpul vieţii pentru prelevarea, după deces, de organe, ţesuturi şi celule.


Informaţiile medicale minime stocate în format electronic, editate de medicul de familie

Cardul naţional al asigu­ra­tu­lui va cuprinde unele informa­ţii minime, precum : datele de identitate şi codul numeric personal ale asiguratului, codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănăta­te şi numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.
De asemenea, cardul va con­ţine date de natură medicală, care vor fi stocate pe un cip, şi anume : diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice, grupa san­guină şi Rh-ul, acceptul expri­mat, în timpul vieţii, pentru pre­levarea de organe, ţesuturi şi ce­lule, după deces (care se face prin act no­tarial de consimţă­mânt pentru prelevare sau prin înscrierea în Registrul Naţional al donato­ri­lor de organe, ţesu­turi si celule), şi numele medi­cului de familie şi datele sale de contact. Diag­nosticele medicale cu risc vital şi bolile cronice care vor fi în­re­gistrate pe cipul car­dului na­ţio­nal de asigurări sociale de sănă­tate se stabilesc prin ordin co­mun al ministrului Să­nă­tăţii şi al preşedintelui C.N.A.S.
Informaţiile medicale mini­me stocate în format electronic vor fi editate de medicul de fa­milie pe listele căruia figurează asiguratul. Informaţiile înscrise pe cardul naţional pot fi acce­sate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin unita­tea de management a cardului naţional, în calitate de adminis­trator unic al sistemului infor­matic, de medicul de familie la care este înscris asiguratul, de medicii specialişti care au sub observaţie şi acordă servicii me­dicale titularului cardului, pre­cum şi de furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispo­zitive medicale şi farmaciile cu privire la medicamentele şi da­tele de identificare ale asigura­tului, titularul cardului, înscrise pe prescripţia medicală.
Furnizorii de servicii medi­cale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contrac­tuale cu Casele Judeţene de Asi­gurări de Sănătate au obligaţia să acorde asistenţă medicală titularilor de card naţional în con­diţiile prevăzute de contractul-cadru şi de normele metodolo­gice de aplicare a acestuia. În vederea introducerii şi imple­mentării cardului naţional, fur­nizorii de servicii medicale, me­dicamente şi dispozitive medi­cale aflaţi în relaţii contrac­tuale cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate au obligaţia de a-şi achiziţiona din bugetele de ve­nituri şi cheltuieli proprii sau, după caz, din veniturile proprii dispozitivele de citire a cardului electronic pe baza specifica­ţii­lor tehnice aprobate, în condi­ţiile legii, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
În cursul acestui an, dova­da calităţii de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România se face cu cardul na­­ţional sau, după caz, cu ade­verinţă eliberată prin grija Casei Judeţene de Asigurări la care este înscris asiguratul sau cu alte do­cumente potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui C.N.A.S. nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justifi­cative pentru dobândirea calită­ţii de asigurat, respectiv asigu­rat fără plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasa­rea sumelor datorate la Fondul naţio­nal unic de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare.


Contravaloarea cardului şi distribuţia, suportate de asigurat

Contravaloarea cardului na­ţional se suportă atât de Casa Naţională de Asigurări de Sănă­tate, cât şi de asigurat. Asigura­tul suportă cheltuielile repre­zen­tând contravaloarea cardului na­ţional de asigurări sociale de sănătate, respectiv a documen­tului propriu-zis prin care se ates­tă calitatea de asigurat, precum şi costurile aferente distribuţiei acestuia, estimate la circa doi euro. În momentul primirii car­dului de la factorul poştal sau, după caz, de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, asigu­ratul plăteşte contravaloarea acestuia. Din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări So­ciale de Sănătate sunt suportate costurile aferente implemen­tării sistemului naţional al cardului.


Lipsa cardului va obliga la plata serviciilor medicale

Guvernul va stabili terme­nul de la care este obligatorie folosirea exclusivă a cardului naţional în scopul dovedirii ca­lităţii de asigurat.
Neprezentarea cardului na­ţional conduce la acordarea ser­viciilor medicale contra-cost, cu excepţia serviciilor medicale acordate în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemo-epidemic şi celor prevăzute în Programul naţional de imunizări, monitori­za­rea evoluţiei sarcinii şi a lău­zei, servicii de planificare fami­lială în condiţiile legii privind reforma în domeniul sănătăţii. Asiguraţii ar putea primi un card nou numai dacă s-a modi­ficat numele sau prenumele ti­tularului ori în cazul deterio­rării, al pierderii, al furtului sau al distrugerii cardului.
Asiguraţii care pierd sau deteriorează cardul vor suporta contravaloarea eliberării unui nou card.
Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat, marţi, că a pus în dezbatere publică pe site-ul instituţiei, până în 10 februa­rie, proiectul de Hotărâre de Gu­vern pentru aprobarea normelor me­todologice de aplicare a preve­derilor referitoare la cardul na­ţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX – cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Producerea cardului naţio­nal de asigurări sociale de sănă­tate se realizează de către Impri­meria Naţionala S.A, iar perso­nalizarea documentului, de catre Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din cadrul Direcţiei Generate de Paşapoarte, struc­tură componentă a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Ministerul Sănătăţii estimează că primele carduri vor fi primite de asiguraţi în al doilea semes­tru al anului.

Informaţii minime cuprinse pe cardul naţional al asiguratului
* datele de identitate şi codul numeric personal ale asiguratului
* codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate * numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.

Date de natură medicală, stocate pe un cip
* diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice
* grupa sanguină şi Rh-ul
* acceptul exprimat, în timpul vieţii, pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi celule, după deces
* numele şi datele de contact ale medicului de familie.


Cardul naţional ar trebui să îmbunătăţească mecanismul de control al costurilor din sistemul asigurărilor de sănătate

Potrivit Medlife, mecanis­mul de control al costurilor din sistemul de asigurări so­cia­le de sănătate ar trebui să se îmbunătăţească după im­ple­mentarea sistemului. Se es­timează că va exista un me­canism suplimentar de con­trol pentru evidenţele, rapor­tările şi decontările servicii­lor medicale. De asemenea, se aşteaptă un acces rapid al furnizorilor de servicii medi­ca­le la un minim de date me­di­cale necesare deciziei me­di­cale, în special în caz de ur­genţe medicale, şi, nu în ulti­mul rând, valorificarea teh­no­logiilor actuale privind ac­cesul şi schimbul de date se va face în condiţii de deplină si­guranţă şi protecţie a datelor cu caracter personal, conform le­gislaţiei în vigoare şi recoman­dărilor Uniunii Europene.
De altfel, şi Cseke Attila spunea că sistemele informa­tice sunt mult mai sigure decât cele în care se folosesc docu­mente scrise, pe hârtie. “Dacă în prezent, hârtiile se plimbă de la o instituţie la alta şi pot fi ac­cesate şi citite de oricine, în sis­temul informatic doar pacientul şi medicul au acces la infor­maţii. Iar dacă datele vor fi pu­blice, autorităţile vor avea posi­bilitatea să cunoască cine le-a divulgat, ceea ce este foarte greu de probat în acest moment”.