Pădurile din Timiş, ameninţate de defrişări

Pe lângă faptul că este unul dintre judeţele cu cel mai mic procent de suprafeţe împădurite, Timişul se confruntă cu defrişări masive. Pădurile se împuţinează de la an la an, atât din cauza tăierilor ilegale, cât şi a defrişărilor legale, care cresc cantitativ şi ca suprafaţă.

Suprafaţa împădurită, în scădere în toată ţara

Conform statisticilor Regiei Naţio­nale a Pădurilor Romsilva, deşi în fie­care judeţ a crescut volumul de împă­du­riri şi suprafaţa de pădure regenerată, pe total, suprafaţa împădurită continuă să scadă la nivel naţional, pentru simplul fapt că împăduririle nu pot ţine pasul cu defrişările legale şi tăierile ilegale.

Deşi există percepţia că până în anul 2000, din cauza vidului legislativ şi a lipsei măsurilor punitive aspre, în Ro­mânia a avut loc o exploatare abuzivă, fără niciun fel de control a resurselor existente, statisticile Romsilva atestă că aceeaşi exploatare sălbatică, irespon­sabilă a pădurii a continuat şi în ultimii ani. Anul trecut, volumul total de lemn re­coltat legal în România s-a ridicat la 16,9 milioane de metri cubi. Este o creştere de peste 20% faţă de volumul exploatat acum 11 ani, în 2000 masa totală de lemn exploatată legal ridicân­du-se la 14,2 milioane de metri cubi.

Creşterea este îngrijorătoare, atât din perspectiva faptului că în toţi aceşti ani România nu a fost în stare să trea­că de statutul de ţară care-şi exploatează săl­batic pădurile, trimiţând lemnul la ex­port, cât şi a faptului că este nevoie de zeci de ani pentru ca o pădure să ajun­gă la maturitate.

Aceeaşi tendinţă de exploatare abu­zivă, remarcată în judeţele cu un grad mare de împădurire (în special cele din nord-estul României) a existat şi în ju­deţe unde suprafaţa împădurită e mult mai mică, aşa cum e cazul Timişului. Anual, conform statisticilor Romsilva, în judeţ se exploatează anual aproape 300.000 de metri cubi de lemn, ceea ce reprezintă enorm faţă de suprafaţa împădurită a judeţului

În judeţ, suprafaţa fondului fores­tier proprietate publică, administrat de Direcţia Silvică Timiş, este de 79.337 de hectare, din care 24.000 de hectare în zona de câmpie, 36.000 de hectare în zona de deal şi 19.337 de hectare în zona de mun­te. Anul trecut, în Timiş au fost de­frişate peste 1.770 de hectare de pădu­re. Acestora li s-a mai adăugat şi o su­prafaţă de 1,65 de hectare scoasă din fondul forestier pentru a fi trans­for­mată în carieră de piatră.

Conform Romsilva, şi în Timiş su­prafaţa de lemn recoltată a crescut în ultimii zece ani, de la 251.000 de metri cubi la 295.000 de metri cubi, creşterea fiind de 18%, deşi, ţinând cont de spe­cificul judeţului, ar fi trebuit să se înre­gistreze o scădere, nu o creştere a ex­ploatării lemnului.

Tăierile ilegale contribuie şi ele la scăderea suprafeţei împădurite

Pe lângă exploatarea legală în creştere, suprafaţa împădurită a Timi­şu­lui scade şi din cauza defrişărilor ile­gale. Autorităţile timişene au probleme în a ţine pasul cu cei care defrişează ile­gal suprafeţe tot mai mari de pădure din judeţ. În acest an Inspectoratul Terito­rial de Regim Silvic şi de Vânătoare Ti­mişoara a desfăşurat mai multe acţiuni de control în zona Jdioara, unde s-au constatat defrişări masive, tăierile ile­gale fiind făcute pe timpul nopţii. În ciu­da acţiunilor întreprinse, nu au putut fi identificaţi autorii, proprietarii de pădu­re ajungând la un asemenea grad de dis­perare încât au decis să facă dispoziti­ve locale de pază, pentru a stopa furtul de lemn pe timpul nopţii. Şi în zona Criciova s-au semnalat defrişări ilegale în acest an, din pădurea din zonă fiind tăiaţi foarte mulţi fagi şi carpeni, pen­tru lemn de foc.

“Fără îndoială, problemele cele mai mari le avem în zona Criciova. Acolo sunt şapte - opt persoane care au fost împroprietărite, în urma solicitărilor de retrocedare, cu suprafeţe mari de pă­dure. Proprietarii au refuzat să încheie contracte de pază cu Ocolul Silvic din zonă şi au mizat pe faptul că acest refuz este considerat o contravenţie, pe când tăierile ilegale care au avut loc pe acele suprafeţe rămase fără pază pot fi considerate infracţiuni. Mulţi au încheiat contracte cu societăţi de ex­ploatare, iar lemnul tăiat l-au raportat ca fiind furat. Aşa s-a ajuns să se taie în zonă ilegal peste 3.500 de metri cubi de lemn”,ne-a declarat Aristotel Vi­şoiu, director coordonator al Inspecto­ratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara.

Majoritatea proprietarilor care au facilitat astfel tăierile ilegale au folosit ca pretext faptul că serviciile de pază oferite de personalul silvic sunt scumpe şi nu îşi permit să le contracteze. “E o ipoteză care nu stă în picioare, atâta vre­me cât serviciile de pază pe un an în­treg a unui hectar de pădure costă 12 - 13 lei. Este clar rea voinţă, cu interesul de a se realiza tăieri ilegale”,explică reprezen­tantul Inspectoratului Silvic Timişoara.