Un tuşeu : La 6 ianuarie 1941, Franklin Delano Roosevelt rostea: „Vom încerca să creăm un viitor mai sigur, tinzând către o lume ba­zată pe patru libertăţi fundamen­ta­le. Prima este libertatea vorbirii şi exprimării, oriunde, în lumea în­trea­gă. A doua este libertatea ori­că­rei persoane de a se închina Dum­ne­zeului ales, oriunde, în lumea întreagă; a treia este libertatea de a dori … iar a patra, eliberarea de frică.”
O concluzie : La 25 decembrie 1989, câteşpatru, aceste libertăţi au ajuns şi în România, aşa încât vor­bim de-a surda, ne exprimăm liber şi nimeni nu ne aude/ascultă/bagă în seamă; avem, fiecare, Dum­ne­zeul lui, dar mai cu seamă, trăim fără nici un Dumnezeu sau ne omorâm ca dra­cii în numele Lui; avem dreptul in­alienabil la dorinţe deşarte, speran­ţe neîmplinite şi nădejdi reportate; nu ne mai temem de nimeni şi nimic fiindcă am dat pierzaniei (prin mo­lime, poluare, secătuire ener­getică, defrişări, încălzire globală) inclusiv planeta.