Parc eolian operaţional de 50 de milioane de euro, inaugurat în vestul ţării

Primul parc eolian operaţional din vestul ţării va fi inaugurat săptămâna aceasta, la Oraviţa. Un proiect în valoare de peste 47 de milioane de euro, parcul eolian funcţionează deja de câteva luni şi se va dubla practic în următorii doi ani. Proiectul va fi sărbătorit oficial de către investitori prin diverse manifestări care vor avea loc la Oraviţa, dar şi la Timişoara. Deocamdată, în Timiş nu sunt anunţate proiecte de parcuri eoliene, având în vedere că aici vântul nu bate regulat, mai potrivită fiind varianta panourilor fotovoltaice, explică specialiştii. Proiectele de acest gen ar putea lua amploare în perioada următoare, Guvernul aprobând recent ordonanţa privind acordarea ajutoarelor de stat prin certificate verzi pentru producţia de energie regenerabilă.

Încă un pas spre energie regenerabilă

Proiectele privind produ­ce­rea de energie regenerabilă în­cep să prindă tot mai mult în Ro­mânia, îndeosebi pe linia ex­ploatării vântului. Dacă până de curând părea să fi rămas într-un con de umbră în acest domeniu, zona de vest a ţării s-a îmbogăţit recent cu un parc eolian, acesta fiind construit la Oraviţa, în Caraş-Severin. Parcul eolian a fost pus deja în funcţiune în iulie şi reprezintă prima parte a unui proiect de investiţie de peste 47 de milioane de euro, a doi investitori, EuroCape New Energy Limited Monaco, filiala România, şi LC Business S.R.L. Prima turbină eoliană din proiec­tul eolian a fost pusă în func­ţiu­ne după mai bine de trei ani de aşteptare, parcul având în pre­zent şase astfel de turbine. Cele şase eoliene cu puterea totală de 9 megawatti au necesitat o in­ves­tiţie de circa 17 milioane de euro, din care cinci milioane de euro au fost fonduri provenite din finanţări europene. La fina­lul implementării se va ajunge la o capacitate totală de 26,5 megawatti şi la o valoarea a in­vestiţiei de peste 47 de milioane de euro.

Companiile investitoare şi-au asigurat o suprafaţă de 15 hec­tare în zona Oraviţa şi inten­­ţio­nează să dezvolte şi alte pro­iecte privind producţia de ener­gie electrică din surse regene­ra­bile, în special energie hidro şi solară, investiţia din Caraş-Severin făcând parte dintr-o se­rie de trei proiecte similare pe care cele două companii le imple­­mentează în zona de vest a ţă­rii.“Parcul de eoliene se va ex­tinde în următorii doi ani, inves­titorii vor să arate că şi la noi se poate produce energie regenera­bilă. Până în 2013, urmează să fie montate încă şapte turbine eo­liene”, spune Claudia Urcan, specialist P.R. al proiectului. Potrivit acesteia, inaugurarea primului parc eolian operaţional din vestul ţării va avea loc în 21 octombrie, când va fi pornit simbolic o turbină. Evenimentul va fi sărbătorit şi la Timişoara, unde va avea loc o recepţie la Mu­zeul de Artă, unde discursurile reprezentanţilor investitorilor vor fi urmate de un moment ar­tistic oferit de cvartetul de coar­de al Filarmonicii “Banatul”.

Proiecte blocate în Timiş

Studiile Centrului de Cer­cetare pentru Aeroenerge­tică, al Universităţii Poli­teh­nica, au indentificat şi în zona montană a Banatului nouă amplasamente cu potenţial eolian, dintre care cel de pe Semenic a fost calificat ca favorabil pentru realizarea unor instalaţii eoliene de ma­re putere. Deşi există poten­ţial pentru producerea de energie prin intermediul eo­lienelor, marea problemă în Banat este că vânturile nu bat regulat şi nu se poate realiza o producţie constantă de ener­gie prin intermediul eoliene­lor, explică profesorul timi­şorean Mircea Stoian (foto), autor al mai multor invenţii din do­meniul energiilor rege­nera­bile.

Potrivit acestuia, pentru Banat, unde în lunile de vară este un grad mare de însorire, varianta cea mai bună ar fi combinarea surselor de pro­ducere a energiei eoliene cu cele solare, astfel încât pe perioada estivală s-ar produce mai multă energie la siste­mele solare, iar în anotimpul rece, când vânturile bat mai puternic, s-ar putea obţine performanţe bune de la eo­liene.

Profesorul Mircea Stoian mai spune că astfel de pro­iec­te există şi în Timiş, dar sunt blocate de diferite probleme birocratice. Aşa s-a întâmplat şi în cazul de la Giarmata, unde primarul Ioan Delvai a susţinut un proiect de con­strucţie a unui parc de pa­no­uri fotovoltaice în localitate, în valoare de peste 65 de mi­lioane de euro, care a fost în­să blocat de către o parte a consilierilor locali, care au votat  împotriva hotărârii con­cesionării terenului pe care trebuie să se facă inves­tiţia, întregul proiect rămâ­nând sub semnul întrebării.

Investiţii de peste 1,2 miliarde de euro în eoliene în România

Cele mai mari zece proiecte eolie­ne funcţionale în prezent în România au o capacitate instalată totală de pes­te 700 MW, cât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă, investiţiile în aceste parcuri de mori de vânt depă­şind 1,2 miliarde de euro. Parcurile eoliene reprezintă cel mai fierbinte domeniu de investiţii al momentului, giganţii energetici internaţionali fiind aduşi în România de unul dintre cele mai bune vânturi din Europa, dar mai ales de schema de sprijin pe care statul român o va pune în aplicare şi care prevede subvenţii de peste zece miliarde de euro pentru investitorii în energie verde în următorii zece ani.

Pe lista marilor proiecte care sunt destul de aproape de momentul finali­zării sunt cei 69 MW ai Energias de Portugal de la Cernavodă şi încă 70 MW pe care Enel îi face într-o localitate dobrogeană. De altfel, şi Petrom, cea mai mare companie din România, a demarat, la 1 octombrie, operaţiunile în Dobrogea, încadrul parcului eolian Dorobanţu, cu o capacitate instalată de 45 megawatti, parcul eolian fiind dotat cu 15 turbine cu o capacitate de 3 megawatti fiecare.

În total, primele zece parcuri eoliene ca mărime care funcţionează în în România produc curentul nece­sar alimentării pentru un an a circa 800.000 de gospodării. În general, comparativ cu formele convenţionale de producere a energiei electrice, un parc eolian nu funcţionează într-un an decât la o treime din capacitate, ţi­nând cont de caracterul incontrolabil al “combustibilului”, care în acest caz este vântul.

Liber la certificate verzi pentru energie regenerabilă

Guvernul a aprobat, la mijlocul săptămânii trecute, ordonanţa pe baza căreia va fi acordat ajutorul de stat prin certificate verzi pentru producţia de energie regenerabilă, după ce aso­ciaţiile din domeniu au reclamat de mai multe ori întârzierea adoptării acestui act normativ, conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în dome­niul Energiei estimând că această sche­mă va genera o creştere a tarifului la energia electrică pentru consumatorii casnici de 2,5% începând cu anul viitor.Ordonanţa modifică şi completează Legea 220/2008, pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Legislaţia sprijină proiectele în energii regenerabile prin sistemul certificatelor verzi, care permite inves­titorilor recuperarea investiţiilor, cer­tificatele verzi fiind acordate pentru energia electrică produsă din surse regenerabile şi livrate consumatorilor. Astfel, un investitor obţine bani atât din vânzarea energiei, cât şi din certi­ficatele verzi pe care le tranzacţio­nează pe piaţă, întrucât furnizorii de electricitate sunt obligaţi să le cumpere în cote anuale. Schema de sprijin a fost deja aprobată de Comisia Euro­peană şi va fi aplicată până în 2021, cel mai mare impact urmând să fie resim­ţit în 2016 - 2017, când consumatorii ar putea ajunge să plătească pentru energie cu până la 30% mai mult.Po­trivit calculelor A.N.R.E., consumatorii de electricitate din România vor plăti zece miliarde de euro în plus la facturi până în anul 2020, pentru sprijinirea investiţiilor în energii regenerabile.

Pe de altă parte, Transelectrica, fir­ma care veghează la siguranţa sistemului energetic naţional, trage un nou semnal de alarmă legat de boom-ul eolian, arătând că dacă piaţa energiei nu se va dezvolta în sensul creşterii consumului de electricitate şi al punerii în funcţiune a unor capacităţi care pot feri sistemul în faţa caracterului incon­trolabil al energiei eoliene, funcţiona­rea acestor parcuri ar putea fi limitată. Cu alte cuvinte, dacă se vor dezvolta par­curi eoliene peste limita de acceptare a sistemului energetic, există riscul ca unele parcuri să fie oprite pentru a nu pica întreaga infrastructură de energie din România.