Parcelele pentru tineri, un altfel de A.N.L.

Nu doar în cazul A.N.L. listele de priorităţi întocmite de Primăria Timişoara cauzează, anual, zeci sau sute de contestaţii. Şi în cazul prezumtivilor beneficiari ai unei alte legi sociale, 15/2003, pentru repartizarea unor parcele tinerilor, destinate construirii unei locuinţe proprietate personală, sistemul de întocmire de liste de priorităţi este un exerciţiu de răbdare. Unii tineri aşteaptă de şapte ani primirea unor terenuri de la Primărie. În plus, acelaşi sistem duce, în fiecare an, la un val de contestaţii apărut imediat după publicarea noii liste de priorităţi.

În aşteptare de şapte ani

La fel ca şi în cazul A.N.L., o parte dintre tinerii care speră atribuirea unei parcele de teren în baza Legii 15/2003, privind repartizarea unor parcele tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, pentru construirea unei lo­cuinţe proprietate personală, au îmbă­trânit pe listele de aşteptare.

Făcută în 2003, în penultimul an al guvernării P.S.D., care trebuia pro­ba­bil să îşi mai pună în portofoliu o mos­tră de legislaţie socială, legea în cauză dă puteri depline administraţiilor locale, cărora li se încredinţează sarcina de a găsi teren pentru tineri “în limita supra­feţelor disponibile”, fără a stabili vreo normă sau vreo obligaţie în acest sens.

Şi tot în spiritul acelei legi, tinerii care solicitau teren trebuiau doar să dea o declaraţie pe proprie răspundere că nu au avut sau nu deţin în proprie­tate o locuinţă sau un teren destinat construirii unei locuinţe proprietate personală, atât în localitatea în care se solicită atribuirea în folosinţă a unui teren, cât şi în alte localităţi, legea nespecificând obligativitatea verificării sincerităţii acestei declaraţii.

Ca urmare şi a acestui cadru legis­lativ permisiv, amatorii de teren gratis de la Primărie s-au înscris în număr foarte mare, Primăria realizând, ca şi în cazul atribuirii de locuinţe A.N.L., o listă de priorităţi, în care contau o se­rie de criterii stabilite la nivel local : exis­tenţa unui cont de minimum 5.000 de euro, venitul pe membru de familie, sta­rea civilă a solicitantului, dacă are sau nu copii, şi aşa mai departe. “Terenul care poat fi atribuit poate fi între 150 şi 300 de metri pătraţi”, explică inginerul Călin Pârva, din cadrul Direcţiei de Patrimoniu a Primăriei Timişoara.

Contestaţii în serie

La sfârşitul anului trecut existau la Primărie, pe această listă, peste 1.200 de solicitanţi, unii cu peste şapte ani vechime, având cereri depuse în anul 2003, imediat după apariţia legii.

Primăria i-a mai triat, respingând într-o singură tranşă mai mult de 270 de solicitanţi, majoritatea pentru că împliniseră deja vârsta de 35 de ani, îmbătrânind pe lista de priorităţi a Pri­măriei...

Ultima stabilire a listei de priori­tăţi  a fost însoţită de un val de contestaţii, o bună parte dintre cei care au realizat astfel de demersuri, acuzând incorec­titudinea punctajului calculat şi a po­ziţionării pe lista de priorităţi. Din toate aceste contestaţii, Primăria Timişoara nu a admis decât un procent de 10%, nici unul dintre cazurile admise nefiind legat de calcularea greşită a punc­tajului, care a rămas “bătut în cuie” pentru toţi solicitanţii.

Cu puţine excepţii, în raport cu numărul total de solicitări, majoritatea cazurilor de solicitare de parcele de teren sunt “rezolvate” prin ieşirea de pe listă a solicitantului, în urma împli­nirii vârstei de 35 de ani. Practic, deşi şi acum Legea 15/2003 e menţio­nată ca măsură de sprijinire a tinerilor, cei care au putut beneficia efectiv de pe urma ei sunt extrem de puţini. “Au existat o serie de atribuiri pe strada Armoniei, iar acum sunt în pregătire alte atribuiri pe strada Traian Vuia. Exis­tau însă probleme legate de furnizorii de utilităţi din zonă. Nu au existat prea mari suprafeţe disponibile în acest sens, majoritatea pământului disponibil aflat în administrarea Primăriei fiind folosit pentru retrocedări. Nu prea poţi spune, ca Primărie, că nu ai terenuri disponibile pentru cei cărora li s-au furat proprietăţile de către comunişti, dar ai teren pentru tinerii care nu au avut niciodată pământ în proprietate”, spune inginerul Nicuşor Miuţ, fost director al Direcţiei de Patrimoniu a Primăriei Timişoara.