Parcul Fotovoltaic de la Covaci, o posibilă sursă de energie ieftină

Terenul de 60 de hectare pe care îl deţine Consiliul Judeţean Timiş în zona localităţii Covaci a devenit celebru odată cu discuţiile legate de amenajarea aici a deponeului ecologic, care s-a făcut până la urmă la Ghizela, din cauza reacţiei localnicilor din Covaci, deţinători de terenuri în zonă, care au mers până la Bruxelles pentru a bloca investiţia. Acum e la faza de proiect o altă investiţie în zonă, un parc fotovoltaic care ar putea asigura o bună parte a energiei electrice furnizate în Timişoara. Dacă investiţia va prinde contur, timişorenii ar putea avea, în cele din urmă, o alternativă la monopolul care caracterizează în prezent piaţa energiei electrice.

Posibilităţi de finanţare doar pentru opt hectare

În această săptămână, ple­nul Consiliului Judeţean Timiş va lua în discuţie o Hotărâre de Con­siliu prin care se doreşte dema­rarea primelor proceduri con­crete legate de ceea ce se vrea a fi parcul de panouri fotovoltaice Covaci. Deşi iniţial s-a dorit ca, prin una şi aceeaşi investiţie, să se acopere toată suprafaţa de 45 de hectare, rezervată parcului, din cele 60 de hectare deţinute de C.J. Timiş în zonă, în urma analizării proiectului la nivelul comisiilor Consiliului, s-a ajuns la concluzia că acest lucru nu va fi posibil, neexistând în momentul de faţă finanţări europene care să se ridice la o asemenea valoa­re, iar despre suportarea chel­tuielilor aferente realizării par­cului de la bugetul de stat nici nu poate fi vorba. “În urma discu­ţiilor avute pe această temă la Comisia Economică, am ajuns la concluzia că, în prima fază, vom derula un proiect mai mic, ce presupune o capacitate de pro­ducţie de aproximativ patru me­ga­waţi, pentru care se acordă fi­nanţare prin Programul Opera­ţional Sectorial. Această primă fază a parcului se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ opt hectare”, spune Viorel Sasca, preşedintele Comisiei Eco­nomi­ce a Consiliului Judeţean Timiş.

Pentru restul suprafeţei, mai spune reprezentantul C.J. Timiş, se vor căuta soluţii de finanţare, care vor implica probabil parte­neriate de tip public-privat, deşi C.J. Timiş nu a derulat par­te­neriate de acest tip care să fie funcţionale, eficiente şi profita­bile. “Deşi am vrut de la început să acoperim prin investiţia reali­zată toată suprafaţa de 45 de hectare, am ajuns la concluzia că acest lucru nu este posibil, nu se poate asigura finanţare în acest sens nici de la bugetul local, nici de la bugetele centrale şi nici din surse europene”, precizează Viorel Sasca.

Programul Operaţional Sec­torial „Creşterea Competi­tivităţii Economice” 2007 - 2013, prin care se doreşte finanţarea pri­mei faze a Parcului  Fotovoltaic Covaci, poate finanţa par­curi fotovoltaice de acest gen cu o producţie de maximum zece megawaţi, în limita unui buget de cel mult 40 de milioane de euro, din care, finanţare neram­bur­sabilă maximum 20 de milioane de euro.

Varianta pe care a ales-o Co­misia Economică a C.J. Timiş în cazul Parcului Fotovoltaic Co­vaci este cea mai bună, din punct de vedere al asigurării finanţării, pentru că se încadrează într-un buget de 20 de milioane de euro, iar Programul Operaţional Sec­torial prevede că, în cazul ac­cesării fondurilor de către auto­rităţile publice, cofinanţarea mi­nimă a proiectului este de 2%, da­că bugetul nu depăşeşte plafonul maximal de 20 de milioane de euro legat de finanţarea eligibilă şi dacă consumul este destinat sectorului public. Această va­riantă nu presupune, deci, decât un efort financiar minim din par­tea C.J. Timiş.

În cazul în care s-ar fi decis acoperirea întregii suprafeţe de 45 de hectare cu panouri foto­voltaice, ar fi însemnat o capaci­tate de producţie de 25 de mega­waţi, care însă ar fi presupus şi o investiţie de aproximativ 100 de milioane de euro, bani care nu există disponibili din nicio sursă de finanţare, mai ales că recu­perarea investiţiei se aşteaptă a fi una îndelungată.

Un proiect funcţional în 2014

Pentru prima parte a proiectului legat de Parcul Fotovoltaic Covaci s-a sta­bilit un calendar de finan­ţare clar, în acest an fiind prevăzută semnarea con­tractului, im­plementarea proiectului ur­mând să se facă în perioada 2011 - 2013, estimându-se că parcul va fi funcţional înce­pând cu 2013 - 2014. 

Însă şi pentru a obţine finanţarea necesară pentru varianta de început, cu un parc fotovoltaic pe o supra­faţă de opt hectare, C.J. Timiş va trebui să se gră­bească, pentru a pu­tea prin­de sesiunea de se­lecţie de proiecte planifi­cată pentru anul 2011, se­siune care, având în vedere atât nu­mărul mare de pro­iecte deja depuse, cât şi cel de intenţii de proiecte noi, foarte probabil va consuma toate fondurile disponibile pe acest program. „Suntem la faza de obţinere a tuturor avizelor necesare. Au fost mai multe idei şi variante vehiculate legate de această investiţie, şi se va alege va­rianta cea mai bună din punct de vedere financiar. Vrem să începem cu această investiţie mai mică, după care extindem proiectul, pe măsură ce vom identifica cele mai bune surse de finan­ţare”, ne-a declarat Liviu Borha, vicepreşedintele C.J. Timiş.

Un parteneriat ce-şi propune obţinerea de energie mai ieftină

C.J. Timiş are deja un parte­ner extrem de interesat de un parteneriat pentru dezvoltarea investiţiei de la Covaci. Este vor­ba despre Transelectrica - Com­pania Naţională de Transport a Energiei Electrice care şi-a ma­nifestat interesul de a susţine C.J. Timiş în realizarea parcului foto­voltaic. Obiectivul acestui parte­neriat este şi de a atrage inves­tiţiile private capabile să dezvolte pe suprafaţa de teren rămasă liberă cea mai mare capacitate de producţie energie fotovoltaică  în condiţii de eficienţă economică pentru partenerii public-privaţi.

Dată fiind valoarea mare pe care o presupune acoperirea în­tregii suprafeţe de 45 de hectare destinată parcului, se doreşte definitivarea mai multor etape ale proiectului, în module care să propună soluţii energetice cu producţii nu mai mari de zece megawaţi, soluţii care să poată fi uşor de finanţat, inclusiv din fonduri europene.

În acest parteneriat cu Trans­electrica, C.J. Timiş şi-a asumat obligaţia de a face un studiu de prefezabilitate care să permită declanşarea procedurii legale de constituire a  parteneriatului pu­blic-privat, dar şi să inventarieze potenţialii consumatori publici din judeţ care să fie alimentaţi din energia produsă de parcul fotovoltaic în condiţii mai avan­tajoase decât de la reţeaua elec­trică normală.

Astfel, pentru prima dată în Timişoara ar exista, în prima fază pentru instituţii, posibili­tatea de a plăti mai puţin pentru cu­rentul electric consumat. Prac­tic, ar fi prima deschidere spre un mediu concurenţial normal, a unei pieţe care până acum a fost ca­rac­terizată de monopol.

La rândul ei, Transelectrica se obligă să realizeze studiul de oportunitate pentru realizarea proiectului de investiţie în parte­neriat public - privat, să urmă­reas­că reglementările legislative legate de compensaţiile ce se vor acorda producătorilor de ener­gii neconvenţionale (deşi există o lege în acest sens publicată în Monitorul Oficial, ea nu se aplică, fiind supusă aprobării Comisiei Europene, pentru că e încadrată în sfera ajutorului de stat), pre­cum şi să pregătească operatorul care va administra parcul de energie fotovoltaică.

Pentru Parcul Fotovoltaic Covaci se va căuta tipul de insta­laţii fotovoltaice care să asigure cei mai buni indicatori privind capacitatea instalată, producţia de energie medie anuală garan­tată, costurile investiţionale tota­le şi veniturile minim garantate.

Deocamdată, marea proble­mă legată de acel teren, situat în extravilanul municipiului, la opt kilometri nord de Timişoara şi la est de DN 69 Timişoara - Arad, la circa un kilometru de şosea, e că pe amplasamentul propus pen­tru execuţia parcului de pa­nouri fotovoltaice nu există niciun fel de utilităţi. Terenul este încadrat la vest de un drum de acces de pământ, la sud fiind mărginit de un canal. 

Energia solară, cea mai bună variantă energetică pentru Timiş

Inventatorul Ioan Da­vidoni (foto), care deţine mai multe brevete de inven­ţie pentru proiecte ce im­pli­că producerea şi utilizarea de energii regenerabile, sus­ţine că, pentru specificul geografic al Timişului, solu­ţia energetică ce implică utilizarea panourilor fotovol­taice este cea mai bună. „Pe partea de energie eoliană nu prea avem variante fia­bile. La noi, vânturile, pe lângă că bat neregulat, ajung la viteze de maxim patru -cinci metri pe secundă. Nu avem decât zone izolate, în partea muntoasă a judeţului, sau în Caraş-Severin, pe Semenic, unde vântul să bată cu viteze ce ajung ma­ximum la şase metri pe se­cundă. Or, pentru ca o in­stalaţie eoliană de producere a energiei să fie cu adevărat productivă, e nevoie de vite­ze mai mari de opt metri pe secundă. De aceea, în judeţ, varianta cu panourile foto­voltaice este 100% cea mai bună variantă de obţinere a energiei regenerabile. Spun asta şi aducând în discuţie gradul de însorire mare din această zonă, de peste 2.400 de ore pe an”, ne-a declarat inventatorul timişean.