Parcul Rozelor, emblemă a Timişoarei, readus la imaginea din perioada interbelică

După ce ani de zile a fost apreciat mai mult pentru imaginea pe care a avut-o odată, Parcul Rozelor se pregăteşte pentru o schimbare la faţă semnificativă. Numărul trandafirilor se va dubla, ajungând la peste 20.000. Alături de aceştia vor fi plantaţi sute de arbuşti şi pomi şi vor fi amplasate vaze de ceramică de tip roman, care vor da parcului nobleţea de care s-a bucurat în perioada interbelică, spun iniţiatorii proiectului de reabilitare a parcului, un proiect a cărui valoare depăşeşte cinci milioane de lei.

Peste 20.000 de roze în parcul-emblemă al Timişoarei

Primăria Timişoara a dat startul la un amplu proiect de reabilitare a Parcului Rozelor. La începutul săptămânii a fost semnat contractul de finanţare nerambursabilă, elaborat în cadrul Regio, Programul Opera­ţional Regional, în valoare tota­lă de peste 5,6 milioane de lei, din care valoarea finanţării ne­rambursabile este de aproape 4,5 milioane de lei.

Proiectul prevede reame­na­jarea completă a parcului prin refacerea aleilor pietonale, a spaţiilor verzi şi introducerea unui sistem modern de irigare, recondiţionarea mobilierului urban, completarea sistemului de iluminat şi refacerea gazo­nului din parc. De asemenea, vor fi plantaţi peste 9.000 de trandafiri şi mai mult de 400 de arbori şi arbuşti. Proiectul, care trebuie pus în practică în 11 luni, va duce la îmbunătă­ţi­rea calităţii mediului, dar şi la in­troducerea acestui parc în cir­cui­tul turistic al Polului de Creşte­re, fiind situat între b-dul Miche­langelo, strada Alexandru Bor­za şi Canalul Bega – sit istoric urban de importanţă locală, explică iniţiatorii proiectului.

Practic, spun aceştia, se vor reamenaja şi completa spaţiile verzi pe o suprafaţă de peste 11.000 metri pătraţi, cu peste 9.000 de trandafiri, mai mult de 400 de pomi şi arbuşti şi se vor reface suprafeţele gazo­nate.„Vor fi aduşi 9.024 de tran­dafiri din peste 900 de soiuri. Vor fi şi trandafiri căţă­rători şi poliantha, floribunda, şi en­gle­zeşti, dar şi soiuri nou create. Vor fi trandafiri aduşi din dife­rite ţări, vom avea o colecţie im­presionantă”, pro­mite asistentul de proiectDa­niela-Elena Bur­tic, consilier la Serviciul Spaţii Verzi al Di­recţiei de Mediu.

Pe lângă plantarea de tran­dafiri şi arbuşti, se vor realiza şi un sistem modern de irigare a parcului şi o staţie de pompare. În plus, se va reface iluminatul public, utilizând energiile alter­native, cu 68 de stâlpi de ilumi­nat fotovoltaici, şi se vor reface aleile pietonale pe o suprafaţă de 6.829 metri pătraţi, cu piatră naturală şi cu pavele din beton. Totodată, vor fi reabilitate gru­purile sanitare şi va fi re­făcut gardul parcului, pe o lungime de 480 metri. Nu va fi uitat nici mobilierul, urmând a fi aduse în parc 12 pergole, 70 de bănci, 35 de coşuri de gunoi şi 12 vaze tip roman, din cera­mică, care se vor adăuga celor câteva existente acum.

Tradiţia celui mai faimos grădinar al Imperiului Habsburgic, dusă mai departe

În prezent, în Parcul Roze­lor sunt plantaţi aproape 12.000 de trandafiri, din 300 de soiuri. Cât despre posibilitatea ca printre cei existenţi să se mai găsească şi „urmaşi” ai soiuri­lor de trandafiri plantaţi aici, la finele secolului al XIX-lea, de către cel care a creat cea mai im­portantă colecţie de roze din Eu­ropa, Wilhelm Mühle, aceas­ta este foarte redusă. „Din soiu­rile vechi nu cred că mai sunt. Apoi, trebuie să luăm în calcul că, în 1975, parcul a fost reabi­litat şi nu cred să mai fi rămas ce­va din vechile soiuri. Poate două, trei, ca o excepţie, dar e greu de crezut. Parcul Rozelor a fost în perioada interbelică cea mai mare colecţie de trandafiri din sud-estul Europei, or, noi în­cercăm să readucem parcul la valoarea pe care a avut-o atunci”, mai spune Elena Burtic.

Prin cunoştinţele sale lega­te de creşterea florilor, dobân­dite în Cehia şi în Germania, gră­dinarul s-a făcut repede re­mar­cat şi apreciat şi în colonii­le lui Wenceslasz Franz Niemetz, un cunoscut cultivator de flori din Timişoara. Mühle a reuşit, în scurt timp de la stabilirea sa la Timişoara, în anul 1876, să ridice urbea la rang de oraş al florilor, exportând flori şi arbuşti în toată Europa de Sud-Est şi chiar la Budapesta şi la Viena. Tot Mühle a fost cel care asi­gu­ra şi aranjamentele florale la vizitele pe care Franz Joszef le făcea la Timişoara.

Arpad Mühle, fiul vesti­tului grădinar, a continuat tra­di­ţia şi, după moartea acestuia a adus la Timişoara o gamă largă de flori, pe care le cultiva în serele sale. El a deţinut titlul de furni­zor al Caselor regale româ­nă şi bulgară, şi a fost consul­tant ştiintific la organizarea Par­cului Cişmigiu, din Bucureşti, al Par­cu­lui Public, din Sinaia, şi al Parcului Sofia, amenajat în stil japonez.

Un parc secular

Parcul Rozelor – datorită căruia Timişoara şi-a câştigat renumele de „Oraş al parcurilor şi trandafirilor” – a fost înfiinţat în 1891, când oraşul de pe Bega a găzduit Expoziţia Universală (industrială, agrară şi comer­cia­lă). Dat fiind că parcul a fost vizi­tat şi admirat şi de către împă­ratul Franz Josef, a primit, o pe­rioadă, numele acestuia. Aran­jamentele florale iniţiale – care l-au cucerit pe împărat şi l-au de­terminat să-şi ofere numele aces­tui parc – au fost realizate de Wilhelm Mühle, cel mai admi­rat grădinar al timpului său, care expusese o colecţie impre­sionantă de 300 de hribrizi de trandafiri. În acest demers a fost sprijinit de alţi grădinari celebri ai vremii.

După primul război mon­dial, parcul şi-a schimbat denu­mirea în Parcul „Rosarium”, arhitectul Mihai Demetrovici fiind cel care a definitivat aran­jamentele florale. Ulterior, par­cul şi-a schimbat din nou nu­mele, primind denumirea pe ca­re o poartă şi azi, de „Parcul Rozelor”, în 1928, când Muni­cipalitatea s-a decis să prezinte publicului colecţia de aproxi­mativ 2.000 de trandafiri care existau, la începutul secolului XX, în grădinile particulare ale floricultorilor bănăţeni. În acelaşi an, 1928, Arpad Mühle (fiul lui Wilhelm) şi Societatea de Horticultură, având sprijinul familiei Sâmbăteanu, au în­fiin­ţat Uniunea Amicilor Rozelor din România.

În perioada interbelică, grădinarii Timişoarei ajunse­seră să producă sute de mii de trandafiri, anual. Pentru a-i re­compensa, Primăria le pusese la dispoziţie un teren unde să-şi planteze soiurile de trandafiri create, primele trei fiind pre­miate.

În 1934, Parcul Rozelor avea deja 1.400 de soiuri de trandafiri, fiind considerat cea mai mare colecţie din sud-estul Europei, de unde şi numele de “Oraşul trandafirilor” pe care l-a primit Timişoara.