Partea timişeană a Parcului Natural Lunca Mureşului, pe cale de dispariţie, din cauza defrişărilor ilegale

După cum se întâmplă în România în multe alte sectoare, deşi există patru sau cinci instituţii care au, teoretic, competenţa de a stopa tăierile ilegale de arbori din partea timişeană a Parcului Natural Lunca Mureşului, în momentul de faţă nimeni nu îşi asumă răspunderea pentru paza zonei. Aşa se face că în prezent partea aferentă Timişului din acest parc natural este pe cale de dispariţie, din cauza tăierilor masive de arbori şi a furtului generalizat de lemn. De luni bune, Consiliului Judeţean Timiş i se cer fonduri pentru instituirea unei patrule de pază în zonă. Fără succes, deocamdată.

Furturi scăpate de sub control

Probabil că nu mulţi timişeni ştiu despre existenţa Parcului Natural Lunca Mureşului. De altfel, nici ară­denii, conform unui sondaj făcut anul trecut, în proporţie de peste 90% nu cunosc povestea acestui parc natural, deşi suprafaţa aferentă Aradului este mult mai mare. Acest parc natural se întinde pe 17.166 de hectare, din care Timişul are numai 3.158, pe raza locali­tăţilor Cenad, Periam, Sânnicolau Ma­re, Sânpetru Mare şi Saravale.

Chiar dacă nu e la fel de cunoscut precum celelalte rezervaţii naturale sau zone protejate din Timiş, impor­tan­ţa sa, din punct de vedere al specii­lor rare care trăiesc aici, precum şi al ocrotirii biodiversităţii, este foarte ma­re, fiind unul din puţinele parcuri de acest gen din zona de câmpie a României. În Timiş, îninteriorul său se găsesc, trei arii naturale protejate : Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad şi Insulele Igriş. Din păcate, partea timişeană a acestui parc ar putea deveni curând de dome­niul trecutului, din cauza furturilor şi a defrişărilor ilegale generalizate din zonă. Au fost furate până şi panourile indicatoare şi s-a tăiat masiv lemn fără autorizaţie, zona fiind puternic afec­tată şi de turiştii de ocazie care au lăsat în urmă tone de gunoaie după fiecare sesiune de camping.

Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului a încercat să mon­teze camere video în zonă, însă în mo­mentul în care au început să fie împăr­ţite amenzi şi dosare penale pe baza imaginilor surprinse, camerele video fie au fost distruse, fie au dispărut.

În aşeptarea unui protocol cu Jandarmeria Timiş

Pe departe, cel mai distrugător feno­men ce afectează Parcul Natural Lunca Mureşului este cel al defrişărilor ilegale. Hoţii profită la maximum de faptul că vegetaţia forestieră din zonă nu face parte din fondul forestier naţional şi nu este administrată de vreun ocol silvic.

Ca atare, ea excede controalelor făcute de Direcţia Silvică, iar Posturile de Poliţie din zonă nu au personalul ne­cesar pentru a asigura paza, cum, de alt­fel, nici Primăriile nu au resursele nece­sare pentru a angaja societăţi de pază.

În partea arădeană a Parcului Na­tural Lunca Mureşului s-a găsit totuşi o soluţie care s-a dovedit a fi eficientă, ducând la reducerea semnificativă a tăierilor ilegale. Este vorba despre un parteneriat cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Arad, care a mobilizat efec­tive de pază în zonă. “Acum, în partea arădeană a parcului, tăierile ilegale s-au redus foarte mult, de când jandarmii pă­zesc zona. Fenomenul s-a acutizat însă în Timiş, în special în zonele Cenad şi Igriş. Oamenii taie ilegal din zona împădurită a parcului poate şi pentru că în zonă nu sunt păduri, şi atunci mulţi folosesc plopii şi sălciile din Lunca Mureşului. Oamenii nu înţeleg că, de­frişând arborii din zona Luncii Mure­şului, nu mai e susţinut malul şi creşte riscul unor inundaţii de amploare în zonă”, explică Paul Hac, directorul Administraţiei Parcului Natural Lunca Mureşului.

Reprezentantul Administraţiei Parcului mai spune că speră că se va putea semna un protocol de colaborare similar şi cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Timiş, pentru paza părţii timişene a parcului, mai ales că de cu­rând s-a semnat un protocol de colabo­rare în acest sens între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Jandarmeria Română.

“Noi am trimis Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Timiş o solici­tare scrisă, la care sperăm să primim un răspuns favorabil. Paza zonei cu Jadarmerie ar duce la stoparea ime­diată a tăierilor ilegale. Şi cum Jan­darmeria Timiş are o subunitate la Sânnicolau Mare, cred că s-ar putea acoperi paza”, afirmă Paul Hac.

Generalul de brigadă Marius Ovi­diu Miron, inspectorul-şef al Inspec­toratului Judeţean de Jandarmi Timiş, spune însă că până în prezent nu a primit niciun fel de solicitare legată de un posibil parteneriat vizând paza Par­cului Natural Lunca Mureşului. “Ori­cum, trebuie să se înţeleagă faptul că Jandarmeria, în momentul de faţă, nu are efective puse deoparte pentru ac­tivităţi de pază. Dacă se va lua o decizie în acest sens, pe cale ierarhică, şi va exista un act normativ prin care să putem desfăşura aceste activităţi, vom stabili cum se vor putea realiza dispo­zitive de pază în zonă”.

C.J. Timiş nu alocă fonduri, spunând că e treaba Primăriilor

Problema defrişărilor ma­sive din zona Parcului Natural Lunca Mureşului a fost luată în discuţie şi la ultima şedinţă a C.J. Timiş, atunci când s-a amin­tit faptul că de mai bine de un an oficialilor C.J. Timiş li s-a cerut alocarea unor fonduri pen­tru crearea unui dispozitiv de pază în zonă sau delegarea unor paznici din cei aflaţi în sub­or­dinea Direcţiei de Prestări Ser­vicii Timiş, care asigură paza la o serie de obiective aflate în administrarea C.J. Timiş.

S-a invocat la aceeaşi şe­dinţă faptul că zona, teoretic, nu se află în zona de competenţă directă a C.J. Timiş, ci a Pri­măriilor, care nu au însă fon­duri pentru pază. “Eu cred că da­că este în proprietatea Primă­riilor, respectiv în proprietatea Consiliului Local Cenad, putem găsi o soluţie şi să transferăm o parte din bani pentru a putea angaja ei doi - trei paznici”, a precizat, cu aceeaşi ocazie, con­silierul judeţean P.N.L. Vio­rel Coifan.

Problema a fost abordată şi de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Adam Crăciunescu, care a remarcat că în zonă, deşi teoretic există multe structuri care ar putea face controlul, nu există de fapt competenţe lo­cale clare legate de pază. “Toată vegetaţia care se află de-a lun­gul albiei Mureşului este ad­ministrată de Administraţia Parcul Lunca Mureşului, din Arad, şi este în coordonarea Direcţiei de Parcuri Naturale a Romsilva Bucureşti. De fapt, această direcţie nu are nicio structură la nivelul Aradului sau Timişului. E adevărat că trebuia să existe pază şi pe malul stâng al Mureşului. În consecinţă, trebuie să chemăm Administraţia Parcurilor din Arad şi primarii din zonă să găsim o soluţie”.

Consilierul judeţean P.S.D. Viorel Matei susţine că a trans­mis nenumărate avertizări legate de furtul generalizat de lemn din zonă.“În curând nu o să mai avem ce proteja. Aradul îşi face publicitate pe zona lor, care este păzită, iar în Timiş pe nimeni nu interesează. Am trăit şi trăiesc acolo şi nu pot accepta ceea ce se întâmplă. Văd zilnic ţigani cu căruţe, camioane şi tractoare care duc lemne tăiate şi nimeni nu poate interveni”.

Viorel Matei ne-a declarat că, în ciuda solicitărilor repe­tate de alocare de fonduri făcute C.J. Timiş, până acum nu s-a dat niciun leu pentru constituirea unor dispozitive de pază în zonă. “Dacă nu vom găsi resursele necesare în acest sens, în curând nu vom mai avea ce păzi. Din acest punct de vedere, putem lua exemplu de la judeţul Arad, care a găsit soluţii pentru paza zonei şi a dat dovadă că îşi iubeşte zo­nele frumoase şi resursele natu­rale”, mai spune Viorel Matei.

Consilierul judeţean apre­cia­­ză că problemele legate de de­fri­şările ilegale din zonă ar fi pu­tut fi foarte uşor rezolvate dacă întreg Parcul Natural Lunca Mureşului ar fi căpătat statut de zonă naturală protejată. În acest fel, ar fi existat obligaţia ca zona să fie controlată şi pro­tejată de Garda de Mediu, res­pectiv de inspectorii Agenţiei pentru Protecţia Mediului. “Când am fost primar la Cenad, ne-am chinuit să obţinem toate auto­rizaţiile necesare pentru ca Pă­durea Cenad să capete statutul de arie protejată. Cred că au du­rat cel puţin doi ani procedurile birocratice, cu sute de avize care trebuiau obţinute. Însă dacă nu se realiza acest demers, din cauza tăierilor ilegale cred că acum Pădurea Cenad nu mai exista, nu mai era lemn pe lemn în zonă. Şi acelaşi lucru se va întâmpla şi cu Lunca Mureşului, dacă nu se face ceva”, spune Viorel Matei.

Acesta avertizează şi el în privinţa unor posibile inundaţii cauzate de defrişările haotice. “Oamenii îşi vor da seama abia în eventualitatea producerii unor noi inundaţii de amploare că porţiunile împădurite din Lunca Mureşului trebuiau protejate. Însă atunci va fi prea târziu”.