Stabilirea de parteneriate şi strategii regionale este o activitate imperativă pentru administraţiile locale, mai ales după aderare, şi în contextul promisei integrări în Spaţiul Schengen de anul viitor. Însă probabil că, în aceste condiţii, administraţiile locale ar trebui să se concentreze pe realizarea unor parteneriate regionale, cu obiective clare şi câştiguri economice reciproce, cu unităţi administrative din ţările vecine, şi cu precădere cu administraţii locale din statele comunitare. Cu toate acestea, cu toată criza, se pare că mai degrabă se continuă proiectele de colaborare bilaterală cu unităţi administrative şi reprezentanţi ai unor state aflate la mii de kilometri distanţă, iar rezultatele concrete ale multor parteneriate de acest gen, în afară de vizitele reciproce, sunt greu de cuantificat.


Înfrăţiri în serie

Pornită ca un soi de modă în anii '90, conceptul de înfrăţire administrativă continuă şi azi să fie promovat la fel de intens. Şi dacă acest gen de relaţii sunt cu adevărat funcţionale în cazul unor unităţi administrative aflate la distanţe relativ mici, în cazul unor înfrăţiri transcontinentale, rezultatele concrete şi utilitatea rămân adesea sub semnul întrebării.
Cu sau fără evaluări temeinice ale utilităţii acestui gen de demers, parteneriatele continuă. La sfârşitul săptămânii trecute, de exemplu, reprezentanţii Primăriei Timişoara au purtat discuţii bilaterale cu o delegaţie din Tunisia, discuţii legate de aspectele clasice invocate în contacte de acest gen : “dezvoltarea cooperării economice, încurajarea relaţiilor de afaceri, schimburi în domeniul turistic şi diverse proiecte de colaborare în acest domeniu”. S-a mai vorbit şi despre studenţii de la U.M.F., dar şi despre demersurile de înfrăţire a Timişoarei cu oraşul Monastir, aflat la peste 1.400 de kilometri distanţă. Ca o cimentare a parteneriatului, “s-a avansat posibilitatea ca o stradă din Timişoara să poarte denumirea Tunisia”. Deci, nimic concret.
Tot pe linia înfrăţirilor merită menţionată şi cea cu oraşul Trujillo, din Peru, care, în luna septembrie a acestui an, a primit undă verde şi din partea Consiliului Local. Unul dintre argumentele invocate a fost faptul că “oraşul deţine un valoros patrimoniu arheologic şi arhitectonic monumental, care au făcut din turism o industrie importantă a oraşului”. 
Printre cele mai spectaculoase înfrăţiri administrative perfectate în ultima perioadă se numără cea cu oraşul Danang, din Vietnam. Pentru a contribui la încheierea acestui parteneriat, anul trecut o delegaţie destul de numeroasă din Primăria Timişoara a plecat în Vietnam “pentru a stabili relaţii de cooperare între municipiul Timişoara şi mai multe oraşe din Vietnam, în special cu oraşele Hanoi, Danang şi Ho Chi Minh”. Astfel, după cum preciza ulterior Municipalitatea, “cu ocazia vizitei au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, universităţilor şi mediului economic pentru a identifica posibilităţile de cooperare şi de schimburi în domeniile universitar, cultural, economic şi comercial şi al turismului şi au avut loc discuţii privind înfrăţirea Municipiului Timişoara cu oraşul Danang”.
În rest, rezultatele concrete încă sunt în aşteptare.


Vizite strategice şi la Consiliul Judeţean

Şi la Consiliul Judeţean Timiş s-au remarcat preocupări transfrontaliere dintre cele mai diverse, dacă ar fi să se menţioneze doar participarea unor reprezentanţi ai Consiliului în Franţa şi Belgia, la conferinţe cu tematici generoase, cum ar fi “Răspunsuri regionale la schimbările climatice” sau “Egalitate de şanse între sexe”.
Anul trecut, în acelaşi spirit al colaborărilor transfrontaliere, o delegaţie a C.J.T. a plecat în Cipru, la Nicosia, motivaţia fiind “modul în care Comitetul Regiunilor s-a implicat în detensionarea situaţiei conflictuale dintre comunitatea turcă şi greacă din Cipru”, cu precizarea că “în 2008, ciprioţii greci şi turci au început demolarea zidului din strada Ledra, din centrul capitalei Nicosia. Astfel, strada Ledra – un simbol al divizării insulei de peste 40 de ani – a fost redeschisă tranzitului, marcând un pas important în efortul de reunificare a insulei”. 
Despre utilitatea unor parteneriate şi înfrăţiri administrative, preşedintele Comisiei Economice a Consiliului Judeţean, Viorel Sasca, ne-a declarat : “Unele acorduri sau parteneriate, cum sunt cele cu Germania, funcţionează şi ne-au ajutat destul de mult. În rest, nu prea s-a promovat încheierea de parteneriate dacă nu exista o listă de obiective clare şi posibilitatea obţinerii unor avantaje, din punct de vedere economic, de exemplu”.