Pauză de trei ani la plata ratelor pentru românii săraci

Pe motiv că o creştere foarte mare a gradului de îndatorare a populaţiei către bănci şi o escaladare a restanţelor ar putea duce la o adevărată catastrofă socială, un grup de opt deputaţi, dintre care doi din Timiş, au iniţiat o propunere legislativă care vizează  suspendarea plăţii ratelor către bănci pe o perioadă de trei ani pentru românii care nu-şi mai pot plăti datoriile. Cum era de aşteptat, reprezentanţii mediului bancar nu au o părere prea bună despre această iniţiativă legislativă.

Un proiect de lege contestat

Iniţiativa legislativă care propune o perioadă de suspendare a plăţii ra­telor către bănci pentru românii săraci cu credite restante se numeşte “Pro­iect de lege pentru combaterea sărăciei extreme şi prevenirea unor catastrofe sociale” şi are printre iniţiatori şi doi deputaţi P.D.-L. de Timiş, Gheorghe Ciobanu şi Marius Dugulescu.

Conform acestui proiect de lege, ar urma să se suspende pe o perioadă de trei ani obligaţiile ce decurg din con­tractele de credit încheiate de toţi cetă­ţenii români aflaţi în situaţia de sără­cie extremă – definiţi ca “persoanele care nu au asigurate alimente în valoa­re de minimum patru lei pe zi”.

Pentru a beneficia de prevederile viitoarei legi, românii ar trebui să facă dovada faptului că, în cazul lor, venitul pe membru de familie nu depăşeşte 670 de lei. De asemenea, nu trebuie să deţină bunuri de valoare cum ar fi ma­şină, aparate electrocasnice scumpe sau bijuterii ce pot fi vândute ca să acopere datoriile la bancă.

Conform proiectului de lege, pe perioada de suspendare a plăţii ratelor, instituţiile bancare îşi vor acoperi chel­tuielile aferente ratelor suspendate ale consumatorilor dintr-o rezervă con­stituită în acest scop la dispoziţia Băn­cii Naţionale.

Şi de la această prevedere au ple­cat primele semne de întrebare legate de acest proiect de lege, care ar presu­pune acoperirea temporară din bani publici a obligaţiilor bancare ale persoa­nelor beneficiare. Legea reglementea­ză şi acest aspect, specificând că “pentru refacerea şi întărirea coeziunii sociale orice cetăţean care realizează venituri peste media salarială pe eco­nomie este obligat în virtutea preve­derilor Constituţiei să acorde sprijin persoanelor aflate în situaţie de sără­cie extremă”.

Proiectul de lege se extinde şi la societăţi comerciale, precizând că şi acestea ar avea dreptul să solicite sus­pendarea plăţii ratelor pe o perioadă de trei ani pentru creditele contractate, dacă angajează două sau mai multe persoane aflate în sărăcie extremă.

“E un apel către sistemul bancar şi către Asociaţia Română a Băncilor să fie şi ele solidare cu cetăţeanul în această perioadă dificilă”, spune Gheor­ghe Ciobanu.

Cum era de aşteptat, Asociaţia Română a Băncilor nu a fost încântată de ideea acestui proiect legislativ precizând că “orice reglementare de acest gen reprezintă o ingerinţă în problemele interne ale unor societăţi comerciale, bănci în cazul acesta”.

Escaladarea restanţelor

Iniţiatorii legii precizează în expu­nerea de motive că “în niciun caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de trai şi nimeni nu poate fi lipsit în mod forţat de mijloacele mini­me de supravieţuire, dreptul la viaţă şi la demnitate fiind garantat de tratatele internaţionale”.

Principalul argument pe care se bazează însă legea e legat de faptul că, la rata actuală de creştere a restanţe­lor populaţiei către bănci, există premi­sele declanşării unei adevărate cata­strofe sociale.

Conform datelor B.N.R., la sfârşi­tul lunii trecute restanţele acumulate în Timiş la creditele în lei erau de 329 de milioane de lei, în timp ce la credi­tele în valută restanţele ajunseseră la 514 milioane de lei.

Prin comparaţie, la începutul cri­zei, în septembrie 2008, restanţele în Timiş la creditele în lei erau de 53 de milioane de lei, iar la creditele în va­lută de 21 de milioane de lei.

Un calcul simplu arată că, de la în­­ceputul crizei economice, restanţele timişenilor la creditele în lei au crescut de peste şase ori, în timp ce la credite­le în valută nivelul restanţelor timişenilor (probabil şi din cauza creditelor în franci elveţieni) a crescut de peste 24 de ori.

“Eu nu consider că această iniţia­tivă legată de acordarea unor înlesniri la plată românilor cu credite confrun­taţi cu probleme financiare grave este rea, însă cred că este tardivă. Încă din 2009 ar fi trebuit aplicat un pachet de măsuri care să ajute populaţia, din acest punct de vedere”, apreciază econo­mistul timişorean Nicolae Ţăran.

Acesta precizează că în aproape toate ţările vest-europene, unde nivelul de trai al populaţiei e mai ridicat decât cel din România, s-au luat astfel de măsuri. “Nu trebuie să privim mai departe de Ungaria, unde s-a menţinut, de exemplu, o rată de schimb fixă pentru cei care aveau contractate credite în franci elveţieni. La noi, însă, autorităţile sunt rigide, nu conlucrează suficient de bine cu băncile şi se merge pe principiul că fiecare trebuie să-şi rezolve problemele lui. Solidaritatea lipseşte, deşi e evident că dacă creşte numărul datornicilor cu probleme, care nu-şi plătesc ratele, şi băncile vor avea probleme. Să vii abia acum cu o astfel de înlesnire e tardiv şi există suspiciunea unor interese electorale. Din păcate, şi sistemul bancar, nu doar clasa politică, se dovedeşte a fi de multe ori îngust în perspective şi îi lipseşte viziunea pe termen lung, urmărindu-se doar câştigul imediat. De aceea tot mai multe instituţii bancare raportează pierderi mari în ultima perioadă”, crede Nicolae Ţăran.