Paza trenurilor şi a liniilor ferate, misiune aproape imposibilă

Furtul de materiale feroase de la C.F.R. a fost dus la un alt nivel, odată cu dispariţia a 80 de focoase de rachetă, dintr-un tren cu armament care se îndrepta spre Bulgaria. Evenimentul a captat, cum era firesc, atenţia agenţiilor internaţionale de şitiri, care au speculat că, odată cu montarea scutului anti-rachetă în România, componentele acestuia ar fi ameninţate constant de hoţii de fier vechi. Pentru a contracara furtul de materiale feroase de la componentele infrastructurii feroviare, dar şi din trenurile cu valori, Ministerul Transpor­turilor a semnat un protocol cu M.A.I., pentru suplimentarea acţiunilor de pază ale trenurilor şi componentelor de infrastructură. Problema e că la nivelul Internelor lipsesc efectivele care să preia aceste noi atribuţiuni.

Focoase de rachetă pentru reciclare

România era menţionată, la în­ceputul săptămânii trecute, în majo­ritatea buletinelor de ştiri ale agen­ţiilor de presă internaţionale, odată cu anunţarea dispariţiei a patru lăzi cu 80 de focoase pentru rachete, din­tr-un tren care transporta armament de la Zărneşti într-o localitate din Bulgaria, dispariţia fiind semnalată în Gara Stăneşti, din judeţul Giurgiu. 

Deşi imediat s-au vehiculat tot felul de teorii legate de posibilitatea unui jaf la comandă, orchestrat de o posibilă grupare teroristă, dispoziti­vele respective, furate pentru a fi va­lorificate la centrele de fier vechi, au fost găsite într-o fântână secată din zona Chitila.  Furtul a fost posibil după ce mecanicul trenului a oprit neau­torizat în localitatea Stăneşti, pentru a vinde 70 de litri de motorină furată. Lucrurile sunt cu atât mai specta­cu­loase cu cât până acum principalul suspect este un puşti de 14 ani.

Pază cu efective inexistente

Cum un astfel de eveniment spu­ne multe despre măsurile de secu­rizare a transporturilor de arma­ment, dar şi, în general, despre paza in­frastructurii şi materialului rulant ale C.F.R., ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, şi ministrul Adminis­traţiei şi Internelor, Traian Igaş, au semnat un protocol privind colabo­rarea companiilor de transporturi fe­roviare, navale şi aeriene din cadrul Ministerului Transporturilor cu Po­liţia, Jandarmeria şi Poliţia de Fron­tieră pentru paza transporturilor. „Co­laborarea dintre unităţile care desfă­­şoară activităţi în domeniul transpor­turilor şi structurile specializate din cadrul M.A.I. va viza asigurarea integrităţii infrastructurilor de trans­port, instalaţiilor, sistemelor de sem­nalizare şi a mărfurilor, precum şi a siguranţei pasagerilor, bunurilor şi valorilor, pe timpul derulării trans­porturilor”, precizează oficialii Mi­nisterului Transporturilor.

Conform acestui protocol, la soli­citarea C.F.R., Poliţia, Jandarmeria şi Poliţia de Frontieră vor sprijini personalul companiilor de transport şi vor efectua acţiuni cu personal pro­priu pentru a preveni şi combate distrugerea, deteriorarea sau a fur­tul instalaţiilor de siguranţă a circu­laţiei, dispozitivelor de linii, maşini­lor şi utilajelor de lucru, mijloacelor de transport, clădirilor şi altor obiec­tive care aparţin infrastructurii fero­viare. Totodată, vor preveni faptele care pot bloca sau perturba traficul feroviar sau care pot afecta siguran­ţa circulaţiei. În plus, pentru preve­nirea aruncării cu corpuri conton­dente în sau din mijloacele de trans­port, crearea de obstacole sau dete­riorări ale elementelor infrastruc­turii, unităţile de poliţie şi de jan­darmi vor organiza şi executa, conform protocolului, acţiuni de prevenire în zonele unde se produc frecvent ase­menea acte.

Chiar dacă acest parteneriat interministerial sună bine, e greu de crezut că el va putea fi imple­men­tat cu succes în acest moment, când în Jandarmerie şi Poliţie se fac re­structurări de personal masive, iar ambele structuri se confruntă deja cu o criză acută de personal. În aces­te condiţii, este imposibilă alocarea personalului necesar pentru misiu­nile de amploare pe care le-ar impli­ca paza constantă a trenurilor ce trans­portă valori sau materiale pericu­loa­se, precum şi a materialului rulant.

Generalul de brigadă Marius Ovidiu Miron, şeful Inspectora­tului Judeţean de Jandarmi Timiş, se arată sceptic în acest sens : “Rămâne de văzut cum se va aplica la nivel teri­to­rial acest parteneriat. Deocamdată, noi nu am primit niciun fel de norme legate de punerea sa în practică”.

Colonelul Alexandru Sârcă, şeful Grupării de Jandarmi Mobile Timişoara, spune că, în eventualita­tea desfăşurării noilor misiuni, pro­babil se vor lua efective de la alte com­partimente. “În mod normal, aseme­nea misiuni exced competenţei noastre. Noi trebuie să intervenim atunci când sunt atacate trenuri cu valori. Probabil că pentru aceste misiuni de pază se vor reloca efective de la intervenţii sau ordine publică”.

Cert este că, în prezent, pe lângă faptul că i se impune o nouă restruc­turare de personal, Jadarmeria se confruntă cu o criză acută de personal.

Aceeaşi criză există şi în cazul Poliţiei Transporturi Feroviare. “Noi, oricum, am făcut constant misiuni de depistare şi reţinere a hoţilor de materiale feroase de la C.F.R. În judeţ cele mai multe probleme le avem în zona Lugoj Coştei. Se fură cu precădere componente metalice cu cupru – instalaţii de transmisie, diverse părţi uşor detaşabile din infrastructură. Cele mai multe cazuri de acest gen apar în zona podurilor de cale ferată, hoţii punând nu o dată în pericol, prin acţiunile lor, siguranţa traficului feroviar”, spune comisarul-şef Eugen Iercu, coman­dantul Poliţiei Transporturi Fero­viare Timişoara.

Furturi aproape imposibil de ţinut sub control

Pe lângă fap­tul că, din cauza bugetelor de criză, nu s-au mai făcut pe unele trasee din Timiş de ani buni reparaţii ale infra­structurii fero­via­re, furtul constant de materiale feroa­se de la calea fera­tă şubrezeşte şi mai mult structura căii ferate. “Suntem în mod constant confruntaţi cu fenomenul furtu­rilor de materiale feroase de la calea ferată”, spune Valeriu Trică, directorul Regionalei C.F.R. Timişoara.

“Deşi pe Regionala C.F.R., în Deva sunt mai multe furturi decât în Timiş, există şi în judeţ zone în care avem probleme generate de furturile de materiale feroase. În zonele de triaj, de revizii de vagoane. Au fost şi situaţii în care furturile de acest gen au dus la periclitarea siguranţei traficului feroviar”, precizează Octav Rusu, şeful Serviciului Siguranţa Circulaţiei Timişoara.

Petrică Stoian, liderul timişean al Fede­raţiei Sindicale Mişcare Comercial, spune că, în general se fură cabluri, caz în care siguranţa şi fuiditatea traficului pe anumite sectoare e compromisă, dar şi material mărunt, de la şine, componente care pot fi desprinse uşor. “Prin furturi repetate de acest gen se pierde stabili­tatea liniei”, avertizează Petrică Stoian.

Anul trecut, pe raza Regionalei au fost în­registrate peste 170 de furturi mari de mate­riale feroase, care au generat un prejudiciu total de aproape 2,6 milioane de lei. Cel mai mult s-au furat instalaţii. Şi în acest an, furturile au continuat în acelaşi ritm, semnalându-se până în prezent peste 100 de cazuri de furturi de materiale feros de valoare mare, prejudiciul fiind de peste 1,4 milioane de lei.

Răspunzând recent la o interpelare pe aceas­tă temă, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, specifica faptul că în acest an trebuie să scadă vertiginos numărul furturilor de materiale feroase de la C.F.R., datorită O.U.G. 31/2011, care prevede că, pe o perioadă de doi ani de la data intrării în vigoare a actului normativ, se interzice achiziţionarea de la per­soanele fizice a metalelor feroase şi nefe­roase şi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea feroviară, de tipul şinei de cale ferată, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contraşinelor, părţilor componente ale instala­ţiilor  de siguranţă a circulaţiei, cablurilor de sem­nalizare şi telecomunicaţii feroviare, com­ponentelor instalaţiilor de verificare, compo­nen­telor materialului rulant. Nerespectarea acestei obligaţii, se arată în aceeaşi ordonanţă, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 de lei la 40.000 de lei.

Din păcate, în judeţ se pare că aceste nou­tăţi legislative nu au avut nici un efect, furtul de materiale feroase de la C.F.R. menţinându-se în aceiaşi parametri ridicaţi.

Explicaţia acestui fapt este legat de faptul că, inclusiv în vestul ţării, mai există multe centre de colectare care funcţionează clandestin, fără autorizaţiile de rigoare, caz în care controalele şi amenzile le ocolesc. Doar în acest an, la nivel naţional, au fost identificate peste 150 de cen­tre de colectare care funcţionează ilegal.

Puţine investiţii în infrastructură

Furturile şubrezesc şi mai mult starea infrastructurii feroviare, care duce lipsă de lucrări de îmbunătăţire de amploare. Deşi starea infra­structurii feroviare este extrem de proastă în Timiş, existând trasee ju­deţene unde, din cauza stării liniilor, trenurile sunt nevoite să meargă cu 15 kilometri pe oră, nu se întrevăd şanse ca lucrurile să se schimbe, din acest punct de vedere, în perioada următoare. Fonduri pentru re­abilitări importante nu au fost alocate în acest an vestul ţării, iar pe traseele concesionate ope­ratorii privaţi nu prea pot fi con­strânşi să facă investiţiile care ar trebui realizate pentru siguranţa cir­culaţiei. 

În acest an Ministerul Trans­porturilor a inclus totuşi în planul de investiţii modernizarea liniei ferate Arad - Timişoara - Caransebeş - Dro­beta Turnu Severin - Craiova, însă a precizat că proiectul e reali­zabil pe perioada 2011 - 2013. Rămâne în acest sens speranţa că nu va fi demarat de abia în 2013.