Pe ce mizeaza un magistrat coruptibil?

Exista cateva aspecte din care rezulta ca magistratul parea sa actioneze degajat : 1. A intrat in acest troc penal cu infractori, desi cunostea prevederile legii si riscul la care se expune. 2. Parea relaxat in perspectiva unui posibil denunt al unuia dintre interlopii care i-au virat banii pentru a-i elibera. Mizand pe actiuni precedente de succes? Ori pe faptul ca un eventual denunt nu va fi luat in seama ori va putea fi musamalizat? 3. La fel, nu parea sa se teama de posibile interceptari telefonice, care sa-i creeze probleme. Discutiile telefonice dintre el si avocat pareau relaxate, potrivit unor transcrieri ale acestora, publicate de Mediafax : "Mi-a dat suma. Mi-a dat suma, pe vorbe", ii declara, telefonic, avocatul Viorica Pilica, complicele sau si, ulterior, denuntatorul sau.

In urma acestui caz - care, dupa cum afirmam, ar trebui analizat si descifrat din perspectiva posibilei apartenente la un sistem - intrebarea este pe ce sau pe cine miza magistratul in aceasta afacere murdara si riscanta?

Un raspuns cert ar putea veni doar in cazul unei anchete duse pana la capat, nu impotmolite pe traseu, si ar reprezenta nu numai o atitudine fireasca, de respect fata de lege, de bun simt fata de opinia publica, de contribuabilul care cotizeaza si la salariile mai mult decat decente din Justitie - un magistrat cu functia lui Dumitru Rebegea are o remuneratie lunara de circa 8.000 de lei -, ci mai cu seama un semn de respect fata de magistratii onesti, obligati, in caz contrar, sa poarte o eticheta care ii decredibilizeaza.

In lipsa unor raspunsuri oficiale, la anterioare cazuri similare rasuflate in presa in faza incipienta a anchetei, si acelea putine, si din cauza usurintei cu care trec prin Comisiile de disciplina ale Consiliului Superior al Magistraturii sesizarile la adresa unor magistrati sau procurori - in 2008, din 311 sesizari, 264 au fost clasate, iar trei respinse -, la intrebarea "Pe ce miza, totusi, seful Sectiei Penale a Tribunalului Prahova?", avem doar ipoteze. 1. Constientizarea lipsei unor verificari ale integritatii magistratilor. Atributiile S.I.P.A. (omologul din Justitie al D.G.I.P.I.-ului din M.A.I.) nu au fost preluate de nicio alte institutie, dupa desfiintarea serviciului, in 2006, desfiintare decisa nu datorita faptului ca, in sistem, nu era nevoie de el, ci din cauza politicii dupa care a fost ghidat, ani si ani, care a dus - ca in situatia recenta a D.G.I.P.I. - la suspiciuni, abuzuri si depasiri de competente. 2. Existenta unui cerc ce urma sa se stranga protector in jurul magistratului, intr-o faza incipenta a unei posibile anchete. 3. "Metodologia de lucru" din unele instante de judecata unde eliberarea unui inculpat si declararea lui ca nevinovat - in ciuda catorva mandate de arestare, pe care, curios, ulterior nu le contesta nimeni - se face cat ai spune "S.U.P." 4. Un mix din toate aceste variante.

Ramane de vazut punctul final al anchetei de la Tribunalul Prahova. Lipsa unei radiografii complete si transparente facute de C.S.M. in astfel de cazuri ar putea fi blamabila si daunatoare sistemului in corpore.