Performanţă financiară : Planul de amenajare a teritoriului, la o treime din preţul estimat

Pentru a exista un plan pe termen lung al administraţiei judeţene şi pentru ca potenţialii investitori străini să ştie ce zone şi domenii de lucru pot fi considerate atractive într-o anumită regiune, orice judeţ trebuie să realizeze periodic un document de referinţă pentru dezvoltarea judeţeană : planul de amenajare a teritoriului. În Timiş, cel mai recent plan de amenajare a teritoriului a fost întocmit în 1998, şi fiind finalizat şi publicat în 2002. E de la sine înţeles că, pe unele segmente cel puţin, documentul vechi nu mai are nicio legătură cu realitatea.

Dezvoltarea judeţeană, bazată pe un document din 1998

Deşi a făcut tot felul de studii şi ra­poarte mai mult sau mai puţin relevante sau utile, Consiliul Judeţean Timiş nu a mai investit de 12 ani într-un document de sinteză indispensabil oricărui judeţ, document care e unul de referinţă şi pentru administraţia locală, dar şi pentru potenţialii investitori : Planul de amenajare a teritoriului. Ultimul plan de acest gen a fost elaborat în 1998, fiind aprobat printr-o hotărâre a C.J. Timiş din septembrie 2002.

De atunci până în prezent multe dintre investiţiile promiţătoare descrise în acel document s-au dovedit a fi ba­loa­ne de săpun, au dat faliment sau nu s-au mai concretizat. Asta în timp ce dome­nii cărora ni­meni nu le-ar fi dat credit acum 12 ani s-au dezvoltat extrem de mult, devenind motoare de creştere eco­nomică. Între timp, oraşe noi au apărut pe harta Ti­mişului, iar unele sate au devenit comu­ne. România a intrat în Uniunea Euro­peană, iar din Timiş a dispărut un punct vamal de referinţă, Cenadul, devenit punct de frontieră des­chis. S-au făcut investiţii masive în în­diguirea unor cur­suri de apă, iar unele zone au fost recon­struite, după inunda­ţiile din 2005. Unele căi ferate au fost închiriate, iar alte tra­see C.F.R. s-au în­chis. Au apărut în sche­mă şoselele de centură ale oraşelor mari, precum şi o autostradă. Modalitatea de finanţare a proiectelor de infrastruc­tu­ră s-a schim­bat radical, mizându-se mult pe atrage­rea fondurilor structurale. În fine, a apărut deponeul de la Ghizela, du­pă cum au apărut şi parcurile de pa­nouri foto­vol­taice şi eoliene. Au dispărut spitale din reţeaua de stat, iar declinul demo­grafic s-a accentuat. Nu în ultimul rând, boom-ul imobiliar a schimbat fun­da­mental structura cadastrală şi fun­ciară a judeţului. Suprafeţe foarte mari de teren au fost scoase din circuitul agri­col. Unele au fost doar tranzacţio­nate de speculanţi, rămânând câmpuri cu bălă­rii, altele s-au transformat în car­tiere rezidenţiale fără utilităţi, în apro­pierea Timişoarei, unde nu stă nimeni. S-au des­fiinţat unităţi militare, M.Ap.N. cedând terenuri şi în favoarea C.J. Ti­miş, dar şi a Primăriei Timişoara.

Toate aceste lucruri nu au fost prin­se şi nici prevăzute în vechiul Plan de amanajare a teritoriului. De aceea, ima­ginea judeţului din 1998 nu prea mai are legătură cu realitatea. Topografii şi arhi­tecţii spun că în mod normal ar fi trebuit realizat cel puţin încă un Plan de ame­najare a teritoriului în această perioadă, şi în acest fel s-ar fi demonstrat că indi­ferent de cine e la cârma C.J. Timiş, ad­ministraţia judeţeană are un plan pe termen lung, care urmează a fi respec­tat indiferent de coloratura politică a apa­ratului administrativ. Din păcate, destul de multe dintre obiectivele vechiului Plan de amenajare a teritoriului nu au fost transpuse în realitate, semn că oda­tă cu schimbarea politică a conducerii, se schimbă şi viziunile, şi planurile.

Radu Radoslav, fost arhitect-şef al Timişoarei, care a realizat recent Planul de amenajare a teritoriului ju­deţului Hundeoara, apreciază că un plan de amenajare a teritoriului ar trebui fă­cut, la nivel judeţean, cel puţin o dată la cinci ani.

Avantajele unei licitaţii “pe bune”

Ajungând, probabil, la concluzia că se impune o actualizare a Planului de amenajare a teritoriului judeţean, C.J. Timiş a organizat în acest an o licitaţie pentru găsirea firmei care să realizeze respectivul document.

Licitaţia a fost anunţată din timp şi a fost postată pe site-urile electronice specializate. Aşa se face că, dacă la proiecte similare legate de achiziţii de servicii de proiectare se prezentau, inclusiv la Primăria Timişoara, unul sau doi ofertanţi, care mai veneau, de regulă, şi cu acelaşi preţ estimativ propus de cei care anunţau achiziţia, pe această achiziţie a C.J. Timiş lucrurile s-au schimbat, în sensul că s-au primit şase oferte, ceea ce e un număr, totuşi, re­zonabil, pentru a se avea pretenţia obţi­nerii unui preţ bun.

Iar rezultatul concurenţei s-a văzut. Iniţial, C.J. Timiş a anunţat o valoare estimativă foarte mare a contractului : 1,5 milione de lei, un preţ destul de piperat pentru un studiu de proiectare. În urma licitaţiei, însă, existând o concurenţă între firmele participante, contractul a fost adjudecat de societatea Urban Team, din Bucureşti, pentru suma de 639.000 de lei, care reprezintă aproximativ 35% din valoarea estimativă a contractului propusă iniţial de C.J. Timiş. Ca atare, şi economia la bugetul Timişului va fi una pe măsură.

Elaborare în ritm alert

După adjudecarea contractului, C.J. Timiş a organizat întruniri cu reprezentanţii a peste 30 de institu­ţii din judeţ, cărora li s-a cerut cola­bo­rarea la întocmirea Planului jude­ţean de amenajare a teritoriului. Dat fiind faptul că Timişul este cel mai întins judeţ în ţară, va fi nevoie de o echipă destul de numeroasă care să lucreze la acest plan şi, ca atare, Con­siliul Judeţean a cerut fiecărei instituţii să-şi desemneze un repre­zentant care să se ocupe, în colabo­rare cu firma executantă, de furni­za­rea datelor necesare, pentru ca res­pectivul document de sinteză să fie cât mai riguros şi bine structurat. In­stituţiile se vor implica prin furniza­rea de date, informaţii, statistici şi analize disponibile pentru fundamen­tarea bazei de date necesare elaboră­rii documentaţiei. Practic, planul va cuprinde aproape toate aspectele re­levante sociale, economice, turistice, de infrastructură, şi va trasa direcţii de dezvoltare viitoare pentru fiecare.

Intenţia declarată e ca acest plan de dezvoltare să fie corelat cu Sistemul Informatic Geografic creat la nivelul judeţului.

Acest lucru va fi necesar dintr-un motiv foarte clar : au fost destul de multe situaţii în trecut când, la elaborarea unor proiecte de infra­structură mari, nu s-a ţinut cont de acest document de referinţă şi s-a ajuns ca, de exemplu, traseul unui drum să treacă prin rezervaţii naturale protejate, sau să despartă în două un teren pe care se dorea realizarea unui parc industrial, sau a unei structuri tip interporto, pentru care era nevoie de o suprafaţă unitară de teren.

Realizarea noului Plan de Ame­najare a Teritoriului Judeţean va dura 30 de luni, iar după finalizarea lui va fi supus aprobării plenului C.J. Timiş.

“Prin acest plan se transpun strategiile politice şi programele de dezvoltare durabilă în profil terito­rial precum şi urmărirea aplicării acestora. Avem mai multe trasee – culoarul IV paneuropean- autostrada care va fi transcris în acest plan, de asemenea infrastructura rutieră a judeţului. Sperăm să obţinem un document util pentru toţi utilizatorii din judeţul nostru”, a declarat Adam Crăciunescu, vicepreşedintele C.J. Timiş.

La rândul său, consilierul jude­ţean P.N.L. Viorel Coifan, preşe­dintele Comisiei pentru Adminis­traţie Pu­blică Locală a C.J. Timiş, apre­ciază drept utilă actualizarea acestui do­cument : “Structura cadas­trală s-a schimbat extrem de mult, au apărut elemente de infrastruc­tură defini­torii, cum e autostrada, care schim­bă multe lucruri. Deci, o re­vizie a Planului de amenajare a te­ri­to­riului era mai mult decât necesară”.

Fostul arhitect-şef al Timi­şoa­rei, Radu Radoslav, mai spune că este foarte simplu de explicat utili­tatea unui astfel de document : “Ori­ce judeţ în care există o adminis­traţie coerentă nu poate neglija realizarea unui Plan de amenajare a teritoriului – e esenţial să ştii pe unde va trece o autostradă, pe unde va trece o viitoare linie ferată, şi aşa mai departe, şi să proiectezi în func­ţie de aceste elemente dezvoltarea viitoare a judeţului”. 

Planul de amenajare a terito­riului va fi un document amplu, ce va cuprinde mai multe volume. Prin­tre aspectele acoperite se numără : zonele protejate, turismul, populaţia şi reţeaua de localităţi, căile de co­municaţie şi transport, gospodări­rea complexă a apelor şi echiparea tehnico-edilitară, strategia de dez­voltare spaţială a judeţului Timiş. Se vor face studii de fundamentare pen­tru căi majore de circulaţie în judeţul Timiş, zone de risc tehno­lo­gic la alunecări de teren, cutre­mure şi inundaţii, îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea tere­nurilor agricole degradate în judeţul Timiş şi realizarea perdele­lor verzi de protecţie ale localităţilor.