Persoanele fără adăpost, victime predilecte ale crizei

Întrucât criza a agravat situaţia persoanelor fără adăpost, euro­deputaţii au cerut zilele trecute mai multe acţiuni întreprinse la nivelul statelor comunitare pentru ajutarea acestei categorii sociale încadrate în categoria sărăciei extreme.

Preocupări comune pentru oamenii străzii

Deputaţii europeni au adoptat, re­cent, o rezoluţie care cere Comisiei Eu­­ropene şi statelor membre să inten­si­fi­ce eforturile de combatere şi preve­ni­re a lipsei adăposturilor pentru euro­peni. Comisia a subliniat faptul că res­ponsabilitatea aparţine în principal sta­telor membre, pe care Uniunea Euro­pea­nă nu poate decât să le ajute.„Lip­sa unui adăpost reprezintă cea mai gra­vă formă de excluziune socială”, a ex­plicat Per­venche Berès, din cadrul Grupului Alianţei Progresiste a Socia­liştilor şi Democraţilor din Parlamentul Euro­pean, din Franţa. 

O declaraţie scrisă privind strate­gia U.E. privind persoanele fără adăpost a fost adoptată deja în Parlamentul Eu­ropean, la sfârşitul anului trecut. Însă acest demers nu este suficient. Comi­sia Europeană a iniţiat în acest sens studii noi privind colectarea de date legate de persoanele fără adăpost şi con­tinuă să lucreze la indicatorii privitori la acestea. Uniunea Europeană oferă surse de finanţare cum e, de exemplu, Fondul European pentru Dezvoltare Regională, care poate fi folosit pentru construirea de locuinţe sociale, însă foarte puţine sunt Primăriile care fac proiecte de acest gen.

Conform monitorizării C.E., grupu­rile cele mai vulnerabile din punct de vedere al asigurării adăpostului sunt tinerii, imigranţii, femeile şi săracii, precum şi persoanele care locuiesc în corturi, maşini, locuinţe temporare. Situaţia persoanelor fără adăpost este influenţată, spun raportorii C.E., de speculaţiile de pe piaţa imobiliară, mulţi bătrâni rămânând fără casă în urma unor înşelăciuni.

Pentru soluţionarea problemei per­soanelor fără adăpost care trăiesc pe stra­dă, Comisia Europeană foloseşte până în 2015 fonduri europene precum Fondul Social European, pentru reintegrarea persoanelor fără adăpost în piaţa muncii. 

Intoleranţă din partea populaţiei

Şi în Timişoara, problema oameni­lor străzii este una la care se caută so­luţii. Recent s-a demonstrat însă că efor­turile autorităţile de a veni în sprijinul acestei categorii sociale defavorizate pot fi blocate de lipsa de înţelegere a unor anumite segmente ale populaţiei. Cel mai bun exemplu în acest sens e un proiect al Primăriei care prevede reabilitarea, modernizarea, dezvolta­rea şi echiparea cantinei de ajutor so­cial din Timişoara, de pe strada Tele­grafului, pentru dezvoltarea unui Cen­tru Social de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost.

Proiectul s-a lovit de opoziţia lo­cal­nicilor din zonă, care nu doresc ampla­sarea unei astfel de instituţii în vecină­tatea lor, pe motiv că „scade valoarea propietăţilor din zonă”. Până la urmă proiectul legat de aprobarea documen­taţiei pentru aceste centru a fost apro­bat, iar reprezentanţii Primăriei s-au chinuit să convingă rezidenţii de pe stra­da Telegrafului de necesitatea acelui centru cu argumente precum cele expuse de viceprimarul Adrian Orza : „La mine în audienţă vin foarte mulţi oameni care nu mai au adăpost nu pen­tru că sunt vagabonzi, ci pentru că si­tuaţiile legislative şi situaţia lor a ajuns în cazul de a fi scoşi afară din casă. Sunt oameni care au studii superioare, sunt oameni normali. Ei nu sunt vaga­bonzi şi, dacă miros urât, nu e pentru că nu ar vrea să se spele, ci pentru că nu au unde. Vedem de multe ori copiii străzii şi îi scuipăm şi le dăm picioare şi îi trimitem de acolo, fără să ştim că familia în care s-au născut poate-i vinovată şi i-a lăsat pe stradă şi nu le-a oferit niciun fel de alternative. Toţi suntem de acord declarativ şi spunem «e bine că se face», dar nu lângă noi”.

Poliţia Locală Timişoara organi­zează acţiuni regulate de strângere de pe străzi a persoanelor fără adăpost. În acest context, anual sunt date acestor persoane peste o mie de amenzi pen­tru cerşetorie şi peste 500 de oameni ai străzii sunt îndrumaţi către localităţile lor de domiciliu. „Din păcate, în afară de îndrumarea lor către localităţile de domiciliu, de multe ori nu putem acţio­na în alt mod”, ne-a declarat Doru Spă­taru, directorul executiv al Poliţiei Lo­cale Timişoara.

La începutul acestui an, Poliţia Locală Timişoara avea în baza de date 608 persoane fără adăpost, depistate în timp ce cerşeau, cei mai mulţi în zone din Complexul Studenţesc, Piaţa Ba­dea Cârţan, Catedrala Mitropolitană, intersecţia de la B.N.R., Piaţa 700, Gara de Nord şi Gara de Est.