|
Agerpres:
editia 24 - 27 mai 2012
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail
![]() 15°C Umiditate:100% Viteza vantului:5 KMH Vizibilitate:2 km 4.4587 3.5272Chestiunea saptamanii | 18 - 20 aprilie 2010 | Bogdan PITICARIU
![]() ![]()
Perspectiva dublării preţului gazului dă frisoane românilorE greu de estimat la cât ar putea ajunge cheltuielile de încălzire în Timişoara, unul dintre oraşele cu cel mai mare preţ al gigacalorieiDin nou, aliniere la standardele europene Deşi veniturile populaţiei din România sunt foarte departe de cele din statele vest-europene, oficialităţile comunitare insistă ca preţul plătit pentru gaze naturale de către consumatorii români să fie acelaşi cu cel plătit în Europa vestică. În acest sens, se susţine la nivelul Comisiei Europene, trebuie realizată o nivelare a preţului plătit pentru gazele naturale în toate statele comunitare. Alinierea ar putea fi una dramatică, în condiţiile în care preţul plătit de populaţie pentru gaze naturale, în Suedia de pildă, este de cinci ori mai mare decât cel plătit de români. Dacă s-ar face demersuri în România pentru a se ajunge la un nivel mediu al preţului gazului, plătit în spaţiul european, acest lucru ar presupune o majorare cu cel puţin 25% a preţului gazelor naturale plătite în prezent de către consumatorii industriali şi cel puţin o dublare a preţului plătit de către consumatorii casnici. Majorările de preţ nu mai pot fi amânate prea mult, Comisia Europeană cerând Guvernului, prin două avize, săptămâna trecută, alinierea la tarifele medii din spaţiul comunitar. Iar Executivul şi-a luat angajamentul că va elimina diferenţele de preţ până în 2015, an în care românii vor plăti un “preţ european” pentru agentul termic furnizat pe bază de gaze naturale. Distribuitorii de gaze din România nu mai au însă răbdare, cerând aprobarea realizării unor majorări succesive în acest an, cu 5%, 7% şi 9%, în total majorarea solicitată pentru acest an, la gazul furnizat populaţiei, fiind de aproape 23%. Afectaţi vor fi cei peste trei milioane de consumatori de gaze naturale din România, singurii care vor fi cât de cât protejaţi de scumpirile anunţate, şi la care se va mai practica un sistem de tarifare subvenţionat fiind românii care trăiesc la limita subzistenţei, având venituri de maximum 250 de lei pe lună. Perspective deloc optimiste pentru timişoreni Costurile aferente scumpirii gazelor naturale ar putea fi aproape insuportabile pentru mulţi timişoreni care, oricum, şi în prezent plătesc destul de mult pentru agentul termic furnizat. Chiar şi fără aceste scumpiri, Timişoara e indicată pe portalul guvernarelocala.ro, creat de Institutul de Politici Publice, ca unul dintre oraşele cu cea mai scumpă gigacalorie şi cele mai mari creşteri de preţ la agentul termic furnizat populaţiei. Dacă la nivel naţional costul mediu al gigacaloriei pentru consumatorii casnici a scăzut, Timişoara e nominalizată ca municipiul cu cele mai mari creşteri de preţ ale gigacaloriei, majorările fiind duble faţă de cele ale municipiilor care au mai făcut creşteri de preţuri – Craiova, Piatra Neamţ, Galaţi sau Sibiu. Timişoara este, în momentul de faţă, alături de Vaslui, Zalău şi Focşani pe locul 3 într-un top al oraşelor cu cel mai mare preţ al gigacaloriei. “Meciuri” între Eon Gaz şi Federaţia Asociaţiilor de Locatari, rezolvate cu sprijin politic De exemplu, Federaţia Asociaţiilor de Locatari Timişoara a atras atenţia, de câteva luni, asupra contractelor-cadru de furnizare a gazelor, a căror semnare a fost solicitată consumatorilor de către furnizori, specificând că o parte dintre acestea nu erau conforme cu reglementările stabilite la nivel naţional. În acest sens, în cursul anului 2010, F.A.L.T. a solicitat sprijinul senatorului P.D.-L. Gheorghe David, care a făcut două interpelări în Parlament, în urma cărora Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a acceptat organizarea a două întâlniri cu reprezentanţii F.A.L.T. şi Eon Gaz. În urma discuţiilor purtate, A.N.R.E. a redactat o minută, care prezenta poziţia instituţiei, în care dădea dreptate F.A.L.T., specificând că “orice completare a contractului comercial de furnizare, reglementată faţă de prevederile contractului-cadru, poate fi făcută cu acordul părţilor, lipsa acestuia nefiind temei pentru întreruperea prestării activităţii de furnizare reglementată”. Ulterior, F.A.L.T. a semnalat că o serie de asociaţii de locatari au primit somaţii prin care au fost avertizate că, în cazul nesemnării contractului impus de furnizorii de gaz, se va recurge la măsura sistării furnizării gazelor naturale. F.A.L.T. a apelat, din nou, la senatorul Gheorghe David şi la A.N.R.E., solicitând respectarea contractului-cadru şi cerând ca timişorenii să nu mai fie obligaţi să semneze un altfel de contract decât cel stabilit la nivel naţional. Pe lângă aceste tensiuni, şi reprezentanţii Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Timiş spun că plângerile timişorenilor legate de relaţia cu furnizorii de gaze naturale nu sunt deloc o raritate. “Am avut de-a lungul ultimelor luni destule plângeri, cele mai multe vizând modul de calculare şi încasare a facturii, dar şi funcţionarea contoarelor de gaz”, precizează Marinela Iliaş, şeful O.J.P.C. Timiş. Va fi găsită ieşirea din cercul vicios de la Colterm? În cazul Colterm, e greu de anticipat cum va fi gestionată o nouă scumpire a preţului gazelor naturale în condiţiile în care anul trecut, în iarnă, în Timişoara a fost sistată livrarea agentului termic către populaţie tocmai din cauza imposibilităţii achitării la timp a facturilor către furnizorii de gaze naturale. În privinţa problemelor financiare ale Colterm, care s-ar putea acutiza în varianta unor scumpiri dramatice ale gazelor naturale, părerile sunt împărţite. Există însă şi opinii conform cărora situaţia financiară dificilă a Colterm ar fi cauzată de întârzierea cu care societatea îşi încasează subvenţiile, atât de la Consiliul Local, cât şi de la Guvern. “Am avut o discuţie pe această temă atunci când s-au aprobat bilanţurile. S-au analizat pierderile societăţii şi s-a concluzionat că ele sunt generate în mare parte de creditele pe care societatea a fost obligată să le ia, din cauza neplăţii subvenţiilor de către Guvern şi Consiliu Local”, precizează consilierul local P.N.L. Petru Ehegartner. |