Consiliul Judeţean Timiş se pregăteşte să aloce tranşa anuală destinată Fondului pentru Dezvoltare Regională Vest şi funcţionării Birourilor de Cooperare Trasnfrontalieră Oradea şi Timişoara, în valoare totală de peste 1,5 milioane de lei. Reprezentanţii C.J.T. spun că suma trebuie acoperită prin finanţări europene obţinute pe proiecte de cooperare transfrontalieră, şi că până acum această formă de atragere a banilor europeni s-a dovedit a fi una de succes.


Cotizaţie anuală pentru oportunităţi de finanţare

În şedinţa de Consiliu Jude­ţean de la sfârşitul lunii ianua­rie, consilierii judeţeni timişeni se vor pronunţa în privinţa aprobării contribuţiei finan­cia­re alocate anual pentru Fondul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest şi funcţionarea Birourilor Regionale de Co­operare Transfrontalieră Ti­mişoara şi Oradea.
Conform propunerii, Con­siliul Judeţean a aprobat, din bugetul judeţului Timiş pe anul 2011, o contribuţie financiară de 1.239.845 de lei la Fondul pen­tru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest, 170.000 de lei pentru funcţionarea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara şi 75.000 de lei pentru funcţio­narea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea.
În total, contribuţia anuală din bugetul Timişului, pentru aceste obiective va fi, în 2011, de 1.484.845 de lei, o sumă con­siderabilă în condiţiile actua­lelor bugete de austeritate.
Preşedintele Comisiei Eco­nomice a Consiliului Judeţean Timiş, Viorel Sasca, spune că suma va trebui amortizată din proiectele cu finanţare euro­peană obţinute prin cooperările transfrontaliere, şi menţio­nează că până acum acest gen de asocieri pentru obţinerea de fonduri europene s-au dovedit a fi de succes. „Aşa s-a convenit, ca de la bugetul Timişului să se aloce sume inclusiv pentru Bi­roul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Oradea. Aces­te sume alocate ţin de zona aceasta de cooperare transfron­talieră, şi în urma acestei coo­perări beneficiem de un fond destul de generos de proiecte. Avem chiar destul de multe proiecte făcute în acest sens. De aceste oportunităţi de finan­ţare beneficiază inclusiv Pri­măriile, de exemplu cele care sunt la graniţa cu Ungaria”, precizează Viorel Sasca.
Faţă de alte metode de atra­gere a banilor europeni, aceste parteneriate transfrontaliere, e de părere reprezentantul C.J.T., s-au dovedit a fi unele de suc­ces. „S-a profitat mult de aceas­tă cooperare trasnfrontalieră. Recent personal am câştigat un proiect cu un grup de cercetare cu un grup de cercetători din Szeged. E un proiect de coope­rare transfrontalieră în dome­niul ştiinţei. Zona aceasta de cooperare transfrontalieră mer­ge destul de bine, şi se pot obţine bani serioşi”.


Parteneriatul cu Serbia, un model de succes

De-a lungul ultimilor ani, Timişul a reuşit să se implice, inclusiv prin Biroul Regional pentru Cooperare Transfron­talieră Timişoara, într-un parte­neriat de succes, atât cu Unga­ria, cât şi cu Serbia. De exem­plu, Programul de Vecinătate România-Serbia 2004 - 2006 şi Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România - Republica Serbia au fost două mostre de cooperare româno-sârbă de succes, cele două pro­grame fiind create pentru a fa­cilita şi consolida relaţiile so­ciale, economice şi culturale ale comunităţilor locale din zona de graniţă româno-sârbă, un teritoriu care depăşeşte 39.000 de kilometri pătraţi, cu o populaţie de aproximativ 2,3 milioane de locuitori.
Biroul Regional pentru Co­operare Transfrontalieră Timi­şoara a implementat în calitate de organism intermediar Pro­gramul IPA de Cooperare Trans­frontalieră România - Republica Serbia, lansat oficial pe 30 apri­lie 2009, fiind o iniţiativă comu­nitară aprobată de Comisia Eu­ropeană pentru perioada 2007 - 2013, fiind axat pe creşterea competitivităţii generale a eco­nomiei în zona de frontieră şi pe îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru comunităţile din zona de frontieră româno-sârbă.