Peste 20 de Primării din Timiş, la un pas de faliment

Potrivit datelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, aproape o treime din comunele din România sunt în risc de a intra în incapacitate de plată. Pe listă sunt şi Primării din Timiş, în special cele nou create.

Consilii Locale ameninţate de intrarea în incapacitate de plată

Politicile iresponsabile de creare de noi unităţi administrative prin ridicarea la rang de comună a unor sate care nu puteau genera suficiente venituri locale pentru a întreţine aparatul administrativ par să dea roa­de, în sensul că, potrivit unor surse din M.A.I., o treime dintre comunele din România, adică aproape 1.000 de unităţi administrative din totalul celor 2.861 de comune din România, se află în pragul falimentului. Unele au luat credite şi nu le mai pot returna, altele nu mai au bani de plata utili­tăţilor sau a salariilor angajaţilor. În aceste condiţii, multe nu au mai plătit furnizorii pentru bunurile achiziţio­nate sau pentru serviciile prestate. Aceştia s-au adresat justiţiei, şi aşa s-a ajuns în situaţia extrem de ciudată de poprire a conturilor unor unităţi administrative.

Fiind notificat cu privire la aceas­tă situaţie-limită, premierul Emil Boc i-a cerut săptămâna trecută ministrului de Interne, Traian Igaş, să-i prezinte până la mijlocul acestei săptămâni o situaţie a comunelor aflate în faliment şi să găsească mo­dalităţi de ajutorare a acestora.

Şi ministrul Traian Igaş a recu­noscut că există numeroase Primării care au datorii mari şi au intrat în incapacitate de plată. În prezent, M.A.I. lucrează la o listă de criterii de acordare a unor ajutoare bugetare, din fondul de rezervă al Guvernului.

“Trebuie să fim clari : aceste Primării se află în zona P.D.-L. În perioada de creştere economică 2007 - 2008, primarii P.D.-L. nu au primit deloc sume de echilibrare a bugetelor locale. Au rămas cu restanţe, datorii. A urmat o perioada grea 2009 - 2010, ani în care au fost foarte puţini bani pentru a putea fi daţi către aceste Primării, şi astăzi avem foarte multe primarii şi majoritatea sunt, din păcate, din zona P.D.-L. care au intrat în incapacitate de plata”,a declarat Traian Igaş.

Nici oraşele nu stau mai bine. Aproximativ 10% din oraşele din Ro­mânia, din totalul de 217, au proble­­me cu creditele bancare, spune Dumi­tru Teodor Banciu, preşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România.

20 de Primării din Timiş au probleme financiare mari

Deşi lista pe care ar fi trebuit să o întocmească reprezentanţii M.A.I. cu Primăriile ajunse la un pas de fali­ment încă nu a fost definitivată, re­prezentanţii Consiliului Judeţean cu­nosc destul de bine situaţia Primării­lor “înglodate” în datorii. Viorel Sas­ca, directorul Comisiei Economice a C.J. Timiş, susţine că, în general, cea mai grea situaţie financiară e cea a Primăriilor create în ultimii ani, din raţiuni electorale. “Avem şi noi, în Timiş, cel puţin 20 de comune care riscă să intre în incapacitate de plată. E vorba, în primul rând, despre cele nou create, pentru că nu s-a făcut o analiză clară atunci când s-a făcut această transformare din sat în co­mu­nă, să se vadă dacă aceste comu­nităţi se pot susţine. Apoi, e vorba de zonele mai sărace din sudul şi estul judeţului. Sunt comune precum, Li­vezile, Secaş, care au probleme fi­nanciare foarte mari”.

În ceea ce priveşte soluţiile pen­tru ca aceste administraţii să nu de­vină falimentare, Viorel Sasca spune că, şi în varianta în care se vor mai da bani de la buget, aceştia ar trebuie repartizaţi pe bază de proiecte, nu pe criterii greu de evaluat. Din punctul său de vedere, e mai bine să se ana­lizeze dacă Primăriile comunale nou create care nu se pot auto-susţine nu trebuie “retrogradate” la statutul de sat. “Nimeni nu spune că această transformare trebuie să se facă într-un singur sens. Şi cred că inclusiv aceas­tă abordare realistă ar trebui avută în vedere atunci când se vor­beş­te de reorganizare adminis­trativă”.