Datele statistice din ultimii ani arată că, în toată ţara, rata abandonului şcolar a crescut semnificativ, numărul celor care renunţă la şcoală înainte de a o finaliza clasând România pe locul trei în Europa. Şi în Timiş, numărul elevilor care renunţă la şcoală a crescut de la an la an, cele peste 500 de cazuri înregistrate în anul şcolar 2009 - 2010 reprezentând o valoare triplă faţă de 2004 - 2005. Mai mult, inspectorii şcolari timişeni estimează că cifra va continua să crească şi în acest an din cauza contextului socio-economic tot mai dificil, dar şi a comasării unor unităţi şcolare.


Abandonul şcolar, o problemă naţională

În acest an, numărul copiilor săraci din România a crescut la 350.000, iar rata abandonului şcolar s-a triplat, 40.000 de copii părăsind anual şcoala. Majoritatea provin din mediul rural, arăta, în luna iulie, World Vision România.
Rata absenteismului s-a triplat, la nivel naţional, în ultimii opt ani, media abandonului şcolar în Romania fiind de 19%, ceea ce, în Europa, ne situează pe locul trei, după Malta şi Portugalia, se arăta şi în Raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ elaborat, la sfârşitul anului trecut, de Ministerul Educaţiei. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în perioada 1999 - 2006, rata abandonului şcolar a crescut îngrijorător. Dacă în anul şcolar 1999 - 2000, rata abandonului era de 0,9%, în anul şcolar 2005 - 2006 ajunsese la 1,8%, iar în 2007 - 2008, la 2%. Potrivit I.N.S., cea mai mare rată a abandonului şcolar se înregistrează în mediul rural, cu preponderenţă la copiii de peste 14 ani, la sat doar o treime dintre cei care termină gimnaziul continuându-şi studiile. Practic, în fiecare an, un copil din zece renunţă la şcoală, în cele mai multe cazuri, din cauza situaţiei materiale, acutizată în ultimii doi ani de criza economică. Rata abandonului a crescut în ultimul an cu 10%, avertizează şi UNICEF. Potrivit sursei, tendinţa de creştere a ratei abandonului şcolar poate fi generată, pe lângă cauze de natură individuală, familială sau şcolară, de amploarea fenomenului migraţiei forţei de muncă – aici intrând copiii care îşi urmează părinţii în străinătate. Există şi copii care nu merg la şcoală, pentru că părinţii au nevoie de ei în munca din care îşi câştigă existenţa, această situaţie fiind înregistrată mai ales în mediul rural. Dezorganizarea vieţii de familie, consecinţele divorţului părinţilor, climatul familial conflictual şi imoral, excesiv de permisiv, divergenţa metodelor educative şi lipsa de autoritate a părinţilor, atitudinea rece, indiferentă sau tiranică sunt alte aspecte care conduc spre abandon şcolar.
Pentru a diminua abandonul şcolar, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, declara recent că prima măsură care trebuie adoptată este trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, această măsură urmând să fie aplicată cel mai devreme în 2013 - 2014.


Numărul copiilor retraşi de la şcoală, în creştere şi în Timiş

Şi în Timiş, problema abandonului şcolar s-a acutizat, numărul elevilor care renunţă la şcoală fiind de peste 200 de cazuri anual. Totuşi, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Timiş spun că, în judeţ, abandonul şcolar nu este o problemă de luat în calcul, rata nedepăşind valoarea de 1% în ultimii ani. Totuşi, datele statistice ale I.S.J. Timiş indică o dublare a cazurilor de abandon şcolar la nivelul judeţului, în ultimii cinci ani. Astfel, în anul şcolar 2005 - 2006, s-au înregistrat 51 de cazuri de abandon în învăţământul gimnazial şi 95 în cazul liceenilor. În anul următor, 2006 - 2007, numărul elevilor care au abandonat şcoala s-a dublat, ajungând la 293. În anul şcolar 2007 - 2008, au fost 286 de elevi care au abandonat şcoala în ciclul gimnazial şi 88 de cazuri în învăţământul liceal. Pentru anul şcolar 2008 - 2009, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, din cadrul I.Ş.J. Timiş, arăta că din totalul de 63.513 elevi, 524, adică 0,8%, au abandonat şcoala până la finele anului. Din cei 524 de elevi, 97 erau din mediul rural. La începutul anului şcolar 2009 - 2010, din 62.771 de elevi înscrişi la şcoală au fost identificaţi alţi 222 de elevi cu risc de abandon, adică 0,4%, dintre care 162 erau elevi de liceu, iar 62 erau elevi din clasele I - VIII. Surprinzător, în mare parte elevii timişeni cu risc de abandon – 146 – erau elevi din unităţi şcolare din mediul urban, doar 58 provenind din unităţi şcolare din mediul rural, unde în general se consideră a fi un risc mai crescut de abandon, se mai arată în studiul realizat de Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
Datele privind abandonul şcolar pe anul 2009 - 2010 nu au fost încă centralizate la nivelul Inspectoratului Şcolar Timiş, după cum precizează inspectorul şcolar general Marin Popescu. Inspectorii şcolari timişeni estimează, însă, şi pentru acest an şcolar o creştere a numărului elevilor care vor abandona şcoala, ca urmare a crizei economice tot mai accentuată, dar şi a comasării celor 50 de şcoli din judeţ, care obligă peste 1.800 de elevi să facă naveta la şcoli din alte localităţi. Fapt care, estimează reprezentanţii I.S.J. Timiş, îi va face pe mulţi părinţi cu situaţii materiale precare să îşi retragă copiii din şcoli.
Potrivit Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, ca şi cauze principale ale abandonului şcolar în şcolile din Timiş au fost identificate în primul rând situaţia economică precară a părinţilor – în 37 % dintre cazurile întâlnite la elevii de gimnaziu care au renunţat la şcoală – şi provenienţa din familii dezorganizate sau monoparentale – 16% dintre cazuri.
În ceea ce priveşte situaţia elevilor de liceu din Timiş, care au abandonat şcoala, identificate ca şi cauze principale au fost dezinteresul faţă de educaţie, ceea ce a dus la un număr mare de absenţe – 25%, situaţia economică precară a părinţilor – 19% dintre cazuri şi provenienţa din familii dezorganizate – în 11 % dintre cazurile de abandon înregistrate în anul şcolar trecut.


O şansă nouă la educaţie

Organizaţia “Salvaţi Copiii România” a demarat, în acest an, un proiect prin care îşi propune să reducă abandonul şcolar. Astfel, copii cu vârste cuprinse între şase şi 16 ani, care provin din medii defavorizate socio-economic, vor fi beneficiarii programelor de educaţie preşcolară, de tip “Şcoală-după-Şcoală” şi “A doua Şansă”, în vederea prevenirii abandonului şcolar, integrării şi reintegrării şcolare. Proiectul “Centre de orientare şi resurse pentru educaţie incluzivă – Servicii educaţionale complexe pentru prevenirea şi corectarea abandonului şcolar” este cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, “Investeşte în oameni!”.
Potrivit reprezentanţilor “Salvaţi Copiii”, numărul copiilor neşcolarizaţi creşte semnificativ începând cu vârsta de 13 ani şi atinge un maxim în jurul vârstei de 16 - 17 ani. Privaţi de mijloace financiare pentru nevoile fundamentale, zilnice, părinţii nu au ca prioritate şcolarizarea acestor copii care, ţinuţi în afara sistemului de educaţie, sunt lipsiţi de şansa la un viitor onest, explică reprezentanţii Organizaţiei Salvaţi Copiii România.
Potrivit acestora, în cei trei ani de implementare a proiectului, minimum 7.680 de copii vor fi integraţi în programele educaţionale, iar una dintre mize este aceea de a-i implica, alături de copii, şi pe părinţii acestora. Astfel, cel puţin 4.000 de membri ai familiilor vor fi implicaţi în luarea deciziilor referitoare la parcursul formativ-educativ al copiilor şi vor participa lunar la şedinţe cu părinţii. Proiectul este cu atât mai necesar, cu cât 70.000 dintre copiii care provin din medii defavorizate sunt nevoiţi să muncească, în loc să înveţe, şi doar un sfert dintre copiii din mediul rural ajung să urmeze liceul, mai arătau reprezentanţii O.S.C.
Anul trecut, şi Ministerul Educaţiei a întreprins o serie de măsuri pentru corecţia absenteismului din şcoli. Prin programul “A doua Şansă” s-a oferit posibilitatea finalizării învăţământului obligatoriu şi obţinerea unui nivel de calificare de nivel 1. Programul cuprinde 216 şcoli din 27 de judeţe şi peste 10.000 de cursanţi.
În Timiş, proiectul Phare 2005 “A doua şansă” – care le oferă posibilitatea elevilor care n-au absolvit şcoala obligatorie să frecventeze cursurile unei şcoli speciale – include 18 instituţii de învăţământ.