Peste 400 de catedre, refuzate de profesorii suplinitori din Timiş

Abia s-au terminat examenele de titularizare şi cele de suplinire, că s-au iscat, din nou, discuţii despre profesorii suplinitori.

Repartiţiile pe posturile de suplinitori s-au încheiat, dar mulţi dintre dascăli sunt nemulţumiţi de catedrele primite. Cei mai mulţi din cauza distanţei prea mari, care impune navetă şi norme pe bucăţi la şcoli şi în localităţi diferite. Astfel, în Timiş, peste 400 de catedre rămân neocupate.

Candidaţii din acest an, prioritate pentru ocuparea unui post

Mai mult de 1.800 de dascăli au concurat în acest an pentru posturi de suplinire în şcolile din Timiş. Imediat după încheierea şedinţelor publice pen­tru repartizarea posturilor, au apărut şi nemulţumirile. Mulţi dintre profesorii suplinitori s-au plâns că, deşi au luat note mari la examene, au primit pos­turi la zeci de kilometri depărtare de Ti­mişoara. În plus, unii au primit frac­ţiuni de normă, fiind obligaţi să predea la mai multe şcoli din judeţ, deci, să aler­ge de la o şcoală la alta.

Repre­zentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş spun că numă­rul fracţiunilor de normă este aproxi­mativ 900, fiind vorba mai ales de dis­cipline ca muzica sau dese­nul. Alţi pro­fesori s-au trezit că postu­rile lor nu mai există, pentru că au in­trat în comple­ta­re de normă şi restrân­gere de activita­te, ca urmare a nerea­lizarii planului de şcolarizare. În plus, dascălii care nu au cerut continuitate pe posturile unde au predat anul trecut s-au trezit că, deşi au note de 8 şi 9, nu pot obţine un post, în vreme ce profe­sori cu note mai mici decât ei, care au susţinut examen în acest an, au primit catedre.

Conducerea I.Ş.J. Timiş a explicat că această situaţie este conformă noii metodologii, potrivit căreia candidaţii din acest an au prioritate pentru ocuparea unui post pe liste, indiferent de notă, iar apoi sunt luaţi în calcul la repartiţie profesorii cu examen din anii anteriori.

Oficialii I.Ş.J. Timiş mai spun că cei mai mulţi dintre suplinitori au obţinut posturi în mediul rural unde, deşi sunt scoase la concurs, nimeni nu optează pentru titularizare. Aşa se face că mulţi au refuzat şi în acest an catedrele primite. “După şedinţele publice au rămas 419 posturi neocupate din 1.800. Din cele rămase, 178 sunt posturi întregi, iar 241 sunt fracţiuni de normă. Cele mai multe posturi libere au rămas în mediul urban – 301, pentru că sunt o serie de posturi la licee cu filieră tehnică, de ingineri, şi se găsesc foarte greu oameni”,  declară prof.  Halasz Francisc, inspec­tor şcolar general adjunct. Acesta mai spune că un de­ficit de cadre didactice se înre­gis­trează şi la Educaţie muzicală, la Mu­zică in­strumentală şi la educatoare pe Limbile română, maghiară şi germană, dar şi la Biologie, unde e vorba de frac­ţiuni de normă, la care au rămas multe pos­turi libere, mai ales în mediul rural.

Halasz Francisc declară, însă, că aceasta nu este o problemă nouă, anual fiind şcoli în judeţ unde rămân catedre neocupate, care trebuie asigurate me­reu cu personal necalificat sau cu cadre pensionate : “De exemplu, la Liceul «Ion Vidu», din Timişoara, şi la «Filaret Barbu», din Lugoj, sunt mari probleme în fiecare an la catedrele de muzică şi trebuie să găsim mereu soluţii pentru ca toate posturile să fie ocupate”.

Întrebat ce se va întâmpla dacă se va constata că nu există un număr suficient de dascăli, proaspăt titulari şi suplinitori, pentru a ocupa locurile din învăţământul timişean, inspectorul şcolar general adjunct spune că se va recurge şi la alternativa plăţii cu ora a profesorilor, cu ore acordate din şcoală peste norma lor, dar şi la varianta profesorilor pensionari care pot veni prin cumul. “Vor mai fi repartiţii de personal necalificat cu care vom mai acoperi circa o sută de posturi din cele 419 rămase neocupate, iar majoritatea vor merge probabil în rural, pentru că mulţi dintre candidaţi de acolo sunt. Restul de posturi vor fi ocupate cu pen­sionari. Aşteptăm de la Ministerul Edu­caţiei să vedem ce vom mai face în continuare, tendinţa e să fie ocupate cât mai multe locuri cu personal califi­cat”, a mai arătat Halasz Francisc.

Primăriile, obligate să deconteze transportul dascălilor

În privinţa nemulţumirilor supli­nitorilor, referitoare la faptul că au re­nunţat anumite posturi din mediul ru­ral, pentru că, în anii trecuţi, Primăriile au refuzat să le deconteze transportul, con­ducerea I.Ş.J Timiş dă asigurări că ast­fel de situaţii nu vor exista în noul an şcolar. “Conform noii legi, plata nave­tei profesorilor nu mai este facultativă pen­tru Primării. Dacă până acum pu­teau spune că vor plăti transportul das­călilor doar dacă le vor rămâne bani la buget, acest «poate» nu mai este valabil din acest an”, precizează Halasz Francisc.

Jumătate dintre suplinitori, note sub 5 la Evaluarea Naţională

În ultimii ani, numărul supli­nitorilor din şcolile timişene a scăzut, spun reprezentanţii I.Ş.J. Timiş, arătând că aceştia sunt folosiţi doar ca rezerve pentru disciplinele opţionale. Astfel, celor peste 6.000 de das­căli titulari li se adaugă aproxi­mativ 1.800 de profesori supli­nitori, în mare parte calificaţi, în condiţiile în care numărul aces­ta trecea de 2000, anul trecut.

Întrebaţi dacă numărul suplinitorilor din judeţ nu este semnificativ şi pentru situaţia dezastruoasă a examenelor din cadrul Evaluării Naţionale, ca­re au arătat medii scăzute mai ales în rândul elevilor care au învăţat în şcolile din mediul ru­ral, conducerea I.Ş.J.Timiş a ad­mis că există o legătură strânsă între calitatea profesorilor şi cea a educaţiei din zonele respec­tive. „În şcolile din mediul ru­ral, din păcate, nu există şanse egale cu cele din mediul urban. Se reflectă faptul că nu avem atât de mulţi profesori titulari şi sunt mulţi suplinitori, faptul că lipsesc oamenii cu calităţi didac­tice se simte”, ne declara recent inspectorul general şcolar Ma­rin Popescu.

De altfel, rezultatele exame­nului de suplinitori în Timiş a pus şi el sub semnul întrebării calitatea profesională a unora dintre ei, din cei 250 de candidaţi niciunul nu a obţinut nota 9 sau 10. În schimb, au existat multe note de 1 sau 2, aproape jumă­tate dintre candidaţi nere­u­şind să obţină măcar nota 5.

Deşi voci autorizate din Ministerul Educaţiei consideră că profesorii suplinitori sunt vinovaţi de scăderea nivelului de educaţie şi performanţă în şcoli, sunt şi voci care infirmă acest lucru. Întrebat care este riscul pe termen lung pe care îl reprezintă pentru elevi, pe de o parte, şi pentru societate, pe de altă parte, predarea unei mate­rii de către un profesor supli­nitor, Ştefan Vlaston, preşe­din­tele Asociaţiei profesionale Educaţie şi Cercetare Edu-Cer, spune că se face o greşeală când se spune că a fi profesor suplinitor nu echivalează cu a fi pregătit : “Eu am avut şi profe­sori suplinitori foarte buni, mai buni decât titularii. Explicaţia poate fi şi aceea că aceştia sunt mai interesaţi să îşi constru­iască o carieră în învăţământ şi pun pasiune în ceea ce fac. Rezultatele de la examenul din acest an au fost, într-adevăr, foarte proaste, dar trebuie vă­zut şi cum s-au dat. Au fost doar probe scrise şi s-au axat pe noţiuni din anii II şi III de facul­tate. De aceea nu pun bază 100% pe nota de la examen. Mai potrivit ar fi ca viitorul candidat să fie examinat de consiliul de administraţie în timp ce predă la clasă, o oră, pentru a i se ve­dea calitatea, ar fi mai potrivită metoda pentru selecţie, să func­ţioneze subsidiaritatea”.

Daniel Funeriu : “În învăţământ nu vor mai intra oameni care nu au ce căuta aici”

Ministrul Educaţiei, Da­niel Funeriu (foto), a anunţat noi modificări care vor intra în vi­goare începând cu noul an şcolar. De exemplu, inspectorii generali şi adjuncţi, dar şi ca­drele didactice cu funcţii de con­ducere vor fi obligaţi să pre­dea un anumit număr de ore, iar personalul calificat poa­te adăuga la normă plata cu ora :“Am decis că nu va exista o degrevare totală a celor cu funcţii de conducere, ci vor face un anumit număr de ore. Este foarte important contac­tul direct al acestora cu elevul şi cu părintele. Mai multe ore la plata cu ora pentru cei care doresc acest lucru şi care sunt calificaţi, în detrimentul celor slab pregătiţi. În primul meu an de mandat a fost redus cu 50 - 60% numărul necalificaţilor. În acest an se va ajunge la mai mult”.

Potrivit lui Daniel Funeriu, în anul şcolar care stă să în­ceapă au fost închise şi “porti­ţele” prin care intrau oameni care nu meritau să fie în Învă­ţământ. “Aşa cum s-a făcut pâ­nă acum selecţia cadrelor di­dac­tice, ne-a dus unde am ajuns. Sub aparenţa unui sistem rigu­ros erau nenumărate portiţe de răsplată a unei clientele politice, repet, politice, şi îmi asum acest lucru. Sau interese de conjunctură, răsplată a unor oameni care nu aveau ce cău­ta în Educaţie. Aceste portiţe au fost închise parţial la primul concurs de titularizare din mandatul meu şi apoi la ultimul concurs de titularizare la nivel naţional din acest an. În acest an am închis portiţele şi de la suplinitori, subtil introduse în sistem, dar care erau cunos­cute de toţi, prin care oameni care nu meritau să fie în învă­ţământ intrau în învăţământ”, a precizat ministrul Educaţiei, arătând că în multe cazuri, la suplinire, erau ţinute ascunse unele locuri, pentru a fi date unor oameni din anumite par­tide politice.