Peste 60% din carnetele de muncă au rămas neridicate în Timiş

Procesul de desfiinţare a carnetelor de muncă în varianta “clasică” şi de trecere la registre electronice ale angajaţilor se desfăşoară într-un ritm foarte lent în Timiş, şi nu pentru că Inspectoratul Teritorial de Muncă nu ar fi întreprins demersurile necesare în acest sens, ci pentru că angajatorii timişeni nu se obosesc să ridice cărţile de muncă de la sediul I.T.M. Sindicatele au şi o explicaţie pentru acest aparent dezinteres : mulţi timişeni au avut surpriza vieţii lor în momentul în care au primit carnetele de muncă, constatând că sunt multe cazuri în care angajatorii au “uitat” fie să le treacă în aceste documente nivelul real al salariului încasat, fie ani buni de muncă, în care angajatul credea că lucrează cu forme legale şi de fapt muncea la negru.

Mai mult de jumătate dintre angajatori nu au ridicat carnetele de muncă

Pentru că, începând din această vară, se vor utiliza exclusiv registrele elctronice ale angajaţilor, în ultimele luni Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş, ca de altfel, toate inspectoratele din ţară, s-a preocupat de aducerea la zi  a vechilor carnete de muncă, aces­te documente fiind predate angajato­rilor. Deşi procesul de predare a înce­put în luna mai şi, în mod normal, ar fi trebuit să fie încheiat până în prezent, conducerea I.T.M. Timiş spune că angajatorii nu s-au obosit să ridice aceste documente, care trebuie ulterior predate angajaţilor. “La nivel insti­tuţional totul a de­curs foarte bine. Toate carnetele de mun­că au fost aduse la zi şi închise, fiind pregătite pentru predarea către agen­ţii economici. Din păcate, angajatorii nu par prea interesaţi să vină să ridice aceste documente. Asta deşi am făcut nenumărate anunţuri şi notificări, am mediatizat acţiunea în presă, le-am dat telefon sau le-am scris e-mailuri. Ast­fel, în acest moment, sunt foarte multe carnete de muncă depo­zitate la noi, care aşteaptă să fie pre­luate de către angajatori. Până acum, cu toată media­tizarea foarte bună făcută pe acest subiect, un procent situat între 60 şi 70% din carnetele de muncă nu au fost preluate”, decla­ră inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş, Cornelia Corescu.

Situaţia din Timiş nu este una singulară. La nivel naţional, aproape jumătate dintre carnetele de muncă pregătite pentru predare sunt, încă, în arhivele Inspectoratelor Teritoriale de Muncă. Această situaţie e cauzată şi de scăpările legislative. pentru că legea prevede doar termenul limită de ridi­care a acestor acte, nu şi sancţiuni pen­tru cei care depăşesc termenul.

Surprize la ridicarea carnetelor

Explicaţiile acestui dezinteres apa­rent al angajatorilor legat de ridicarea acestor documente nu sunt foarte greu de găsit. În primul rând, Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş a anunţat că angajatorii cu debite către I.T.M. nu vor putea ridica  carnetele de muncă până la achitarea debitelor. Iar în unele cazuri, unele din aceste sume, repre­zentând diverse comisioane legale care trebuiau plătite către I.T.M., s-au adunat în timp şi sunt destul de mari.

Însă nu acesta pare să fie motivul principal pentru care carnetele de mun­că nu sunt ridicate de către angajatorii timişeni. Reprezentanţii federaţiilor sindicale din judeţ spun că de când a început acest proces de predare au fost asaltaţi de sesizări din partea unor angajaţi care, în momentul în care şi-au primit carnetele de muncă, au avut surpriza vieţii lor, constatând fie că nu li s-a trecut salariul încasat, ci unul mult mai mic (iar pentru cei care se apropie de vârsta pensionării acest aspect este foarte important), sau chiar că ani întregi în care au lucrat nu se regăsesc în cartea de muncă, pentru că pe acea perioadă, în care credeau că sunt angajaţi cu forme legale, angajatorul i-a ţinut de fapt “la negru.” “S-au constatat foarte multe nereguli la încheierea carnetelor de muncă. Au venit la noi oameni care au constatat, odată cu încheierea carnetelor şi pre­darea lor către angajaţi, că unul e sala­riul pe care îl încasau în mână, şi altul e cel care apare în carnetul de muncă. Unii au avut şocul de a constata că le lipseşte consemnarea unor perioade în care ei credeau că lucrează cu forme legale, şi de fapt munceau la negru. Ni s-au semnalat nereguli legate de comple­tarea carnetelor de muncă inclusiv în cazul unor angajaţi ai instituţiilor bugetare, cărora nu li s-a trecut în cartea de muncă cuantumul exact al veniturilor salariale încasate”, spune Ştefan Gogoşanu, liderul Federaţiei Sindicale Cartel Alfa.

Astfel, pentru a evita un scandal cu angajaţii, pentru că i-au ţinut o perioadă fără forme legale sau pentru că au practicat munca la gri, trecând în carnetele de muncă doar echi­valentul salariului minim pe economie pentru toţi angajaţii, sunt mulţi anga­jatori care preferă să nu ridice car­netele de muncă de la Inspectoratul Te­ritorial de Muncă.

Munca la negru, mai greu de depistat?

Una dintre rezervele legate de tre­cerea la noul sistem electronic de evi­denţă al angajaţilor se referă la faptul că angajaţii ar putea să verifice mai greu dacă lucrează sau nu cu forme legale.  Deocamdată, angajaţii nu au acces la registrul electronic, dar pot verifica dacă au un contract de muncă făcând o solicitare la Inspectoratul Te­ritorial de Muncă, instituţia eliberând acest gen de informaţii în mod gratuit.

Însă, potrivit noilor prevederi ale Codului Muncii, şi angajatorul este obligat să elibereze, la cerere, o copie a datelor din registrul electronic fiecărui angajat. “Oamenii trebuie să ştie că angajatorul este obligat să le ofere acea copie a înregistrărilor făcute în regis­trul electronic, iar dacă refuză poate fi sancţionat cu amendă începând de la 1.500 de lei”, precizează Cornelia Corescu, şeful I.T.M. Timiş.

Există însă şi scepticism în pri­vinţa noului sistem. “În opinia mea, oamenilor le va fi mai greu să afle dacă lucrează sau nu legal. Noţiunile aces­tea despre registrul electronic nu sunt întotdeauna accesibile angajaţilor, mai ales celor trecuţi de o anumită vârstă. În plus, eu încă nu ştiu dacă suntem pre­gătiţi pentru trecerea completă la acest sistem electronic şi eliminarea com­pletă a documentaţiei pe suport de hârtie. Este suficient de sigur acest sistem de evidenţă electronică ? Ce se întâmplă în cazul unor atacuri infor­matice, dacă sistemul are vulnera­bili­tăţi?” întreabă liderul Cartel Alfa, Şte­fan Gogoşanu.

Posibilitatea angajaţilor de a afla uşor dacă lucrează sau nu în mod legal este extrem de importantă, cu atât mai mult cu cât munca la negru este în creştere, inclusiv în Timiş. Astfel, dacă anul trecut inspectorii I.T.M. au descoperit în judeţ 490 de angajaţi fără forme legale, în acest an doar până în luna mai au fost depistaţi aproape 700 de lucrători fără contract de muncă.

Carnetele de muncă trebuie păstrate

Angajaţii care au intrat deja în posesia carnetelor de muncă trebuie să păstreze cu grijă aceste documente, în special cei cărora li s-au întocmit car­netele de muncă înainte de luna aprilie  a anului 2001. De la acea dată, s-a tre­cut la introducerea datelor de pe car­nete şi în registrele electronice ale I.­T.M., însă până atunci această eviden­ţă nu exista. Ca atare, carnetele de mun­că au fost scanate individual, datele de pe ele fiind trecute în paralel în format electronic. Cum e firesc, la o operaţiu­ne de asemenea amploare, cu sute de mii de angajaţi în fiecare judeţ, pot apă­rea destul greşeli. O greşeală de acest gen poate aduce extrem de multe ne­plăceri angajatului respectiv, şi, de ace­ea, se recomandă ca în special anga­jaţii cu carnete de muncă întocmite înainte de 2001 să păstreze cu grijă aceste documente, pentru a dovedi şi îndrepta eventualele erori în ceea ce îi priveşte.

“Eu le recomand tuturor, nu doar celor cu carnete întocmite înainte de 2001 să păstreze cu grijă aceste documen­te”, precizează Cornelia Corescu.

În categoria celor cu carnete de muncă întocmite înainte de 2001 intră şi cei care au lucrat în fostele între­prin­deri de stat desfiinţate, în urma priva­tizării. Aceşti oameni au nu o dată pro­bleme la reconstituirea vechimii nece­sare ieşirii la pensie. “Sperăm ca lu­crurile să se reglementeze foarte clar şi în această privinţă în urma adoptării Legii Arhivelor, care este acum dezbă­tută în comisii la Camera Deputaţilor. Acest act normativ clarifică oarecum soarta documentelor societăţilor crea­toare de documente de arhivă care intră în insolvenţă, prin reglementarea statutului prestatorilor privaţi din do­meniul depozitării de arhivă. La aceşti prestatori privaţi se află în prezent cea mai mare parte a documentelor foste­lor întreprinderi de stat, documente cum ar fi statele de plată, de exemplu, necesare celor care vor să-şi reconsti­tuie vechimea în câmpul muncii, în ve­derea pensionării”, explică Raul Rus, directorul Arhivelor Judeţene Timiş.

Cum noua lege instituie compe­ten­ţe de control al prestatorilor privaţi din domeniul depozitării de arhivă, care vor putea fi controlaţi de structurile te­ritoriale ale Arhivelor Naţionale, “cău­tătorilor de vechime”, adică oamenilor care încearcă să obţină acte dovedi­toare pentru anii lucraţi la fostele în­treprinderi de stat care nu mai există, le va fi mult mai uşor să obţină aceste documente.

Un regim special, explică Raul Rus, îl au fostele întreprinderi de stat care nu s-au desfiinţat ci au fost trans­formate, prin privatizare, în so­cietăţi comerciale funcţionale şi azi. În cazul acestora, actualele societăţi sunt cele care deţin şi răspund de arhiva fostei întreprin­deri de stat pe care au “moştenit-o”. Ca atare, oamenii care îşi caută actele trebuie să ia legătura cu societăţile res­pective, nu cu lichida­torii sau deţinăto­rii privaţi de arhivă, ca în cazul fostelor întreprinderi de stat închise definitiv.   

“Tot timpul vin la noi oameni care ne întreabă cum îşi pot reconstitui vechimea, în vederea pensionării, având în vedere că au lucrat la între­prinderi de stat care nu mai există. Noi îi îndrumăm spre lichidatorii care deţin arhiva acestor unităţi sau spre Arhivele Naţionale. Dacă nu reuşesc să obţină aceste documente, singura soluţie e instanţa, unde pot solicita reconstituirea vechimii în muncă”, precizează Viorel Popa, responsabil de comunicare al Casei Judeţene de Pensii Timiş. În aceste cazuri, însă, respectivele persoane trebuie să se înarmeze cu răbdare, pentru că o astfel de procedură, la nivel de instanţă, poa­te dura destul de mult.