Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

15°C

Umiditate:100%
Viteza vantului:5 KMH
Vizibilitate:2 km
  4.4587
  3.5272
Special | 10 - 12 ianuarie 2011 | Mircea PAVELESCU
Micsoreaza fontMareste font

Peste 70% din dosarele de handicap verificate în Timiş ridică suspiciuni

C.J.T. vrea să încheie un parteneriat cu Ministerul Muncii, pentru un mai bun control al acordării indemnizaţiilor de handicap


După un an în care controalele justeţii acordării indemnizaţiilor de handicap au scos la iveală o risipă gravă a banului public, lucrurile riscă să reintre în inerţia de acum doi ani. Rezulta­tele controalelor făcute în Timiş au ajuns la Ministerul Muncii, care nu a mai înaintat plângeri penale pentru acei medici care se făceau vinovaţi de încadrarea „pe ochi frumoşi” în diverse grade de handicap şi acordarea indemnizaţiei aferente. Intere­sant e că acum, la început de an, Consiliul Judeţean Timiş vrea, totuşi, să restructureze, în concordanţă cu noile prevederi legale, sistemul de evaluare a persoanelor cu handicap, încheind şi un parteneriat cu Ministerul Muncii, pentru o mai bună verificare a justeţii acordă­rii indemnizaţiilor de handicap.


Schimbări la nivel judeţean

Pentru a se încadra în noile pre­ve­­deri legale, mult mai stricte, legate de evaluarea persoanelor cu handicap şi a acordării indemnizaţiilor aferente, Consiliul Judeţean Timiş a anunţat că va discuta la sfârşitul acestei luni, în şedinţa de plen, un proiect de hotărâre vi­zând Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de Evaluare a Per­soanelor Adulte cu Handicap din Timiş.
În urma demisiei Cameliei Popa Uţă din funcţia de preşedinte al Comi­sie de Evaluare a Persoanelor cu Han­dicap Timiş, a fost numit temporar, ca preşedinte, medicul Doru Jurches­cu. Contactaţi şi întrebaţi în legătura cu motivaţia schimbării conducerii, o serie de reprezentanţi ai Comisiei au refuzat dialogul, solicitând să se ia legătura cu purtătorii de cuvânt, deşi respectivele informaţii nu erau nici cla­sificate, nici nu trebuiau trecute prin filtrul purtătorului de cuvânt.
Cert e că, prin noua Hotărâre de Consiliu Judeţean, modalitatea de funcţionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap se schimbă, în concordanţă cu noile prevederi le­gale, şi se încearcă forţarea unui plus de transparenţă, în sensul că, potrivit noului regulament formulat de C.J. Timiş, „la lucrările Comisiei de Eva­lua­re pot participa, la cerere, şi alte per­soane, cu acordul preşedintelui, în mă­sura în care prezenţa lor este utilă”. Evident că formularea e foarte vagă şi nu se specifică pe ce criterii se poate stabili dacă prezenţa unui observator extern la lucrările comisiei este sau nu utilă, ceea ce înseamnă că, pro­babil, foarte puţini vor fi cei care vor asista, şi pe viitor, la dezba­terile acestei comisii.
O altă prevedere, cel puţin la fel de interesantă din noul regulament, stabileşte şi modul în care se vor dis­pune sancţiuni, în cazul în care se des­coperă nereguli. Astfel, „preşedintele şi membrii Comisiei de Evaluare răs­pund în faţa C.J. Timiş, pentru neîn­deplinirea obligaţiilor care le revin potrivit legii, precum şi pentru adopta­rea unor decizii cu nerespectarea dis­poziţiilor legale”. Or, atunci când e vorba despre nerespectarea legii, nu C.J. Timiş este instituţia în măsură să dispună sancţionarea celor vinovaţi, ci structurile cu competenţe în acest domeniu, fie că e vorba de Poliţie, Parchet, Colegiul Medicilor sau Cur­tea de Conturi.


Evaluare de la centru

Foarte interesant e şi faptul că, tot prin proiect de hotărâre de Consi­liu Judeţean, care urmează a a fi dez­bătut în această lună, se doreşte în­cheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Pro­tecţiei Sociale pentru desfăşurarea procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap din Timiş, printr-un procedeu prevăzut într-o anexă care nu a fost făcută publică. Adică, prin acest parteneriat C.J.T. – Minis­terul Muncii, se va superviza activi­tatea Comisiei de Evaluare a Per­soanelor Adulte cu Han­dicap din Timiş.
Nu se ştie dacă respectiva inten­ţie denotă o neîncredere, o nevoie de supra-supraevaluare a justeţii acordării indemnizaţiilor de handicap în judeţ sau e doar un simplu demers biro­crato-legislativ. Răspunsul e posibil să se deducă din situaţia controalelor fă­cute de Ministerul Muncii privind în­cadrarea în grad de handicap grav şi ac­centuat a persoanelor adulte nein­stituţionalizate, controale făcute în perioada iunie - decembrie 2010, deci după campania de controale din pri­măvară, care oricum depistase nere­guli foarte mari în judeţ.
Astfel, în urma acestor controale realizate în ultimele şase luni, în Timiş a reieşit un bilanţ dezastruos : con­form Ministerului Muncii, din 8.500 de dosare verificate, în peste 6.000 s-a dispus realizarea unor reeva­luări în ceea ce priveşte încadrarea pe anu­mite tipuri de handicap. Mai pre­cis, în peste 70% din dosarele ve­rificate există dubii, semne de între­bare, sau nevoi de clarificare.


Controalele viitoare, sub semnul incertitudinii

 


În primăvară, rezultatele verifi­cării justeţii acordării de indemnizaţii de handicap şi sociale în Timiş au scos la iveală că unul din trei dosare de asis­tenţă socială, sub forma ajutorului so­cial, au fost întocmite nelegal, bene­ficiarii luând în mod necuvenit banii aferenţi de la stat. Din 2.265 de cetă­ţeni care beneficiază de indem­ni­zaţii ce se acordă pentru persoanele cu de­ficienţe de vedere, Serviciul Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor Timiş a identificat 387 de persoane care posedă şi permis de conducere.
Ancheta, în acest caz, a rămas însă, în coadă de peşte. „Cei de la Inspec­to­ratul Teritorial de Muncă se ocupă de even­tualele noi controale”, ne-a decla­rat subprefectul de Timiş, Marossy Zoltan.
Însă o serie de schimbări legisla­tive noi fac ca Inspecţia Muncii să-şi piardă aceste competenţe, în 2011.
„Inspecţia Socială a fost luată, re­cent, din subordinea Inspectoratului Te­ritorial de Muncă, devenind o Direcţie de sine stătătoare în cadrul Ministe­rului Muncii. Avem şi noi, aici în Timiş, un inspector sau doi care, chiar dacă stau la noi în sediu – le-am dat o sală în clă­direa Inspectoratului –, sunt coordonaţi direct de către cei de la Bucureşti. In­spectoratul Teritorial de Muncă nu se mai ocupă, deci, de acest gen de con­troale. Însă aţi văzut că, atâta timp cât ne-am ocupat, am obţinut rezultate”, ne-a declarat Cornelia Corescu, di­rec­torul I.T.M. Timiş.
Însă, chiar dacă anul trecut Inspec­ţia Muncii s-a implicat destul de mult în aceste controale făcute în Timiş, o do­vadă în acest sens fiind numărul mare de nereguli descoperite, finalitatea aces­tor campanii de verificări a căzut în sar­cina ministerului, care nu a mai spus ni­mic în acest sens. „Noi am trimis la Ministerul Muncii toate procesele-ver­bale, toate rezultatele, pe tipuri de con­troale, şi toată documentaţia aferentă. Ministerul Muncii trebuie să ia o deci­zie şi să facă mai departe demersurile legale necesare, inclusiv plângeri pe­nale”, mai spune Cornelia Corescu.
Însă, până acum, Ministerul Muncii nu a făcut public vreun rezultat notabil al acestor demersuri post-control şi, în lipsa unor măsuri concrete, dure, îm­potriva anomaliilor şi ilegalităţilor, eşan­tionul beneficiarilor de indemnizaţii de handicap se reface din mers.


1.000 de beneficiari noi de indemnizaţie de handicap în 2010

La începutul lui 2008, statisticile Ministerului Muncii indicau că în judeţ sunt 19.055 de persoane cu handicap. Deşi majoritatea acestora aveau, scrip­tic, handicapuri grave, doar 673 erau in­stituţionalizaţi. După doi ani, la sfâr­şitul lui 2009, Timişul pare să fi trecut printr-un adevărat dezastru medical, în sensul că, potrivit aceloraşi statistici ale Ministerului Muncii, numărul per­soanelor cu handicap indemnizate din Timiş a ajuns la 23.077 de persoane. Adică, în mai puţin de doi ani, au apă­rut peste 4.000 de noi cazuri de handi­capaţi în sistem, faţă de cei deja exis­tenţi – deci, peste 2.000 pe an. Majori­tatea au fost loviţi crunt de dizabilităţi, astfel că din totalul de 23.000 de persoa­ne cu indemnizaţie de handicap peste 90% au handicap grav şi accentuat – 9.566 de persoane cu handicap grav şi 11.903 cu handicap accentuat. Doar 61 de timişeni din eşantionul de 23.000 de persoane cu dizabilităţi sunt încadraţi la handicap uşor şi, deşi au fost peste 4.000 de persoane noi identificate cu handicap grav, numărul celor institu­ţionalizaţi a rămas relativ constant – 681 la sfârşitul lui 2009.
Campania de controale şi scanda­lul declanşat în jurul formelor de sprijin social acordate nejustificat nu pare să fi descurajat în niciun fel solicitanţii de forme de sprijin de acest gen, al căror număr a continuat să crească în Timiş. Astfel, potrivit statisticilor Ministerului Muncii, în acest an, în ciuda controa­le­lor, numărul beneficiarilor de indem­nizaţie de handicap a crescut, nu a scă­zut în Timiş. Astfel, dacă la începutul lui 2010 erau în scripte 23.000 de benefi­ciari de indemnizaţia de handicap, la ultima numărătoare, de final de an, a Ministerului Muncii, au ieşit 24.012 beneficiari de indemnizaţie de handi­cap în judeţ, ceea ce înseamnă că nu­mărul acestora a crescut cu peste 1.000 în acest an al controalelor „la sânge”.
Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres