Peste două mii de hectare de teren din Timiş, scoase din circuiul agricol în 2007 şi 2008

Conform evidenţelor Ministe­rului Agrciulturii, anual, suprafaţa ieşită din circuitul agricol creşte în România. Majoritatea terenu­rilor agricole care îşi pierd utilizarea în scop agricol fac obiectul tranzacţiilor imobiliare. Pentru că la nivel mondial se vorbeşte tot mai mult despre iminenţa unei crize alimentare, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să limiteze fenomenul scoaterii de terenuri din circuitul agricol, prin instituirea unor taxe suficient de mari încât contracareze această tendinţă.

Un fenomen ce ia amploare

Preocupaţi de iminenţa unei crize alimentare globale, reprezentanţii Co­misiei Europene susţin limitarea feno­menului de scoatere de suprafeţe din circuitul agricol, intenţionând să reco­mande statelor comunitare să instituie o serie de taxe mai mari pen­tru scoate­rea de suprafeţe din circuitul agricol, pentru a descuraja acest feno­men care a luat amploare în ultimii ani într-o serie de state europene, printre care şi România. De altfel, încă din 2001 Comisia Europeană a susţinut taxarea operaţiunilor de scoatere din circuitul agricol, precizând că pămân­tul folosit pentru producţia agricolă este regula, iar scoaterea terenurilor din circuitul agricol, excepţia. “Tere­nurile nu se epuizează dacă sunt ex­ploa­tate în mod raţional, iar atunci când acestea sunt scoase din circuitul agri­col, temporar sau definitive, trebuie avute în vedere interesele statului pri­vind asigurarea unei producţii agricole optime şi atra­gerea în circuitul agricol a altor su­pra­feţe”, susţin specialiştii în politice agri­cole ai C.E.

În România, pe lângă scoaterea nejustificată de suprafeţe de teren din circuitul agricol, se remarcă şi feno­me­­­nul lăsării nelucrate a unei suprafe­ţe din ce în ce mai mari de teren – anul trecut, circa trei milioane de hectare au fost lăsate nelucrate. Dacă această suprafaţă ar fi cultivată, statul ar fi câştigat din impozite aproximativ 330 de milioane de euro anual. Nelucrate, aceste terenuri pun în pericol şi cultu­rile din împrejurimi.

De altfel, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a făcut apel către pro­ducătorii agricoli să-şi lucreze pămân­tul şi să nu-l înstrăineze, pentru că te­renurile agricole sunt şi vor rămâne va­loroase. “Spuneam şi în 1994 - 1995, terenurile nu se vând oricui, oricum şi cu oricât, pentru că ele sunt valoroase, iar terenurile agricole în viitor vor fi şi mai valoroase. Pământurile care produc valoare vor rămâne valoroase. Păstra­ţi-le şi, eventual, creşteţi şi sistemul de ferme, poate adunaţi pământurile la un loc”, a declarat Valeriu Tabără.

Urmările “febrei imobiliare”

Şi în Timiş, pentru a fi folosite în scop de speculă, în 2006, 2007 şi 2008, sute de hectare au fost scoase din circuitul agricol, respectivele terenuri rămânând şi acum fie la stadiul de pâr­loagă, fie în proprietatea băncilor sau a persoanelor fizice care aşteaptă vre­muri mai bune pentru cotaţiile de pe piaţa imobiliară.

Datele Oficiului de Cadastru şi Pu­blicitate Imobiliară Timişoara arată că în anul 2007 au fost avizate peste 1.300 de documentaţii prin care au fost scoa­se din circuitul agricol peste 900 de hec­tare. În 2008 fuseseră scoase din cir­cuitul agricol mai mult de 1.200 de hectare de teren. “De atunci nu a mai existat o tendinţă de creştere a scoate­rilor terenurilor din circuitul agricol în Timiş. Oamenii nu îşi mai fac iluzii, nu se mai oferă sute de euro pe metrul pă­trat de teren, ca acum câţiva ani. Totuşi, se scoate şi acum teren din circuitul agricol, atât pentru proiecte imobi­liare, cât şi pentru autostrăzi”, spune inginerul agronom Viorel Solomie, de la Direcţia pentru Agricultură şi Dez­voltare Rurală Timiş.