La nivelul Parlamentului European s-a pus accentul, în ultima perioadă, pe nevoia adoptării unor directive menite să deschidă către public piaţa medicamentelor, piaţă care, din cauza unor restricţii comerciale existente în multe ţări vest-europene, a devenit extrem de opacă. Unul dintre susţinătorii acestei iniţiative este şi europarlamentarul timişean Cristian Buşoi, care e de părere că, la nivelul întregului spaţiu european e nevoie de o mult mai mare doză de transparenţă pe piaţa produselor farmaceutice.


Un cadru legal la comun

Europarlamentarii care susţin iniţiativa legată de îmbunătăţirea transparenţei în sectorul farmaceutic au ca obiectiv stabilirea unui cadru legal clar, comun celor 27 de state membre U.E. în ceea ce priveşte diseminarea de informaţii către publicul larg, referitoare la medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală.
Astfel, în opinia acestora, pacienţii europeni, indiferent de statul membru ai cărui cetăţeni sunt, trebuie să dispună de acelaşi grad de calitate a informaţiilor şi de aceeaşi cantitate a informaţiei. De asemenea, potrivit aceluiaşi nou cadru legislativ, producătorii de medicamente vor putea pune la dispoziţie exact aceleaşi informaţii pacienţilor de pe tot spaţiul comunitar.
„Cel mai greu va fi să se ia o decizie prin care să se precizeze distincţia între publicitate la medicamentele eliberate pe bază de prescripţie medicală – care este interzisă în prezent şi care va rămâne interzisă – şi simpla activitate de informare obiectivă a pacienţilor, care este una necesară pentru ca pacienţii să poată să se trateze în mod adecvat, fără niciun risc”, precizează Cristian Buşoi, europarlamentar P.N.L., care susţine şi el această iniţiativă. Astfel, Parlamentul European va trebui să întărească accesibilitatea acestor informaţii prin intermediul mai multor canale : internet, personal medical, întrebări adresate de pacienţi direct producătorului de medicamente. Nu în ultimul rând, pentru că şi pe piaţa românească mai apar medicamente ai căror producători „uită” să furnizeze o traducere în română a prospectului, noile prevederi legale comunitare stabilesc că e nevoie, fără excepţii, de o disponibilitate a acestor informaţii în toate limbile oficiale ale statelor membre în care medicamentul este autorizat. „În opinia noastră, ar trebui diseminate informaţii despre efectele adverse, informaţii despre ce trebuie făcut în caz de supradoză, informaţii despre medicamentele generice, respectiv despre distincţia între generice şi medicamente inovatoare, informaţii referitoare la procentul din costul medicamentului care se compensează datorită asigurării medicale, sfaturi despre boli, sfaturi terapeutice, cât şi avertizări cu privire la cumpărarea de medicamente contrafăcute, precum şi la cumpărarea online de la vânzători neacreditaţi”, mai spune Cristian Buşoi. Informaţia va trebui să fie clară, inteligibilă pentru publicul larg şi obiectivă, actualizată şi bazată pe dovezi clare, verificabile.


Relaţiile cu Casa de Asigurări, considerate mai importante

Nici în vestul ţării nu se poate spune că piaţa medicamentelor ar fi caracterizată de un exces de transparenţă. Există, de exemplu, o serie de unităţi de distribuţie en-gros de medicamente din Timiş cărora, la sfârşitul anului trecut, Ministerul Sănătăţii le-a suspendat autorizaţia, fără să facă imediat public acest lucru.
În acest an, în Timiş, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a constatat creşteri semnificative ale consumului de medicamente prescrise de la o lună la alta. De exemplu, în martie, consumul de medicamente a crescut cu 22% faţă de luna februarie.
Astfel, în februarie, farmaciile au eliberat reţete gratuite şi compensate în valoare de 12.281.349 de lei, iar în martie au fost eliberate medicamente în valoare de 15.007.541 de lei. Probabil şi din cauza acestei creşteri au fost demarate o serie de controale, iar în urma verificărilor s-au constatat că trei medici timişeni au prescris abuziv medicamente, nerespectând prevederile contractuale. Ca urmare, C.J.A.S. a dispus recuperarea sumelor aferente eliberării abuzive a medicamentelor, sume a căror valoare este de aproximativ 12.000 de lei.
Farmacistul timişorean Rodica Vlad, proprietarul reţelei de farmacii Vlad, apreciază că, înainte de a se vorbi despre probleme legate de sistemul de prescripţie al medicamentelor, trebuie aduse în discuţie problemele din relaţia Casei de Asigurări de Sănătate cu farmaciile şi întârzierea cu care sunt decontate sumele aferente
edicamentelor compensate şi gratuite. „Casele de Asigurări trebuie să-şi dobândească independenţa, iar banii colectaţi în bugetul asigurărilor de sănătate să rămână la nivel local. Aşa cred că s-ar rezolva aceste anomalii contractuale dintre Casă şi farmacii. Nu e normal să le impui farmaciştilor să subvenţioneze statul, şi oricine îndrăzneşte să-şi ridice vocea să fie ameninţat cu rezilierea contractului”. Rodica Vlad mai spune că este nevoie de descentralizare în acest sistem, pentru că, până când banii colectaţi nu vor rămâne la nivel local, problemele vor rămâne aceleaşi şi se vor acutiza.