După ce, pe la mijlocul anului trecut, rata şomajului în judeţ părea să se apropie de pragul de 4%, ianuarie a adus speranţa că situaţia pieţei muncii s-ar putea normaliza, oferta de locuri de muncă şi lipsa unor concedieri colective numeroase ducând, în Timiş, la o scădere a ratei şomajului până la 3,39%. Experţii agenţiilor de plasare a forţei de muncă susţin că în partea de vest a ţării cererea de angajaţi specializaţi este în creştere.


11.281 de şomeri înregistraţi în Timiş

Dacă în octombrie şi noiembrie 2010, în urma concedierilor care au avut loc la o serie de instituţii publice, rata şomajului în judeţ tindea spre 3,8 - 4%, în ianuarie, în urma creşterii ofer­tei lo­cu­rilor de muncă, rata şomajului a ajuns în judeţ la 3,39%. Proporţia nu e egală în cazul femeilor şi a bărbaţilor, la femei rata şomajului fiind puţin mai mare, 3,41%, faţă de 3,37% în cazul băr­baţilor. Din cei 11.281 de şomeri înregis­traţi, 5.145 sunt femei. Doar 7.668 de şo­meri timişeni beneficiază de indem­nizaţie de şomaj, numărul celor nein­demnizaţi fiind de 3.613, dintre care 1.792 sunt femei.
Categoria de vârstă cea mai afec­tată de şomaj, în judeţ, este cea între 40 şi 49 de ani, care reprezintă 26,75% din totalul şomerilor timişeni. Urmea­ză în „topul şomajului” categoria de vârstă cuprinsă între 30 şi 39 de ani (21,77%) şi cea între 50 şi 55 de ani (16,63%). Cei în pragul pensionării (peste 55 de ani) reprezintă 14,5% din şomerii timişeni, urmaţi în clasamentul şomajului pe categorii de vârstă de tinerii absolvenţi, cu vârste sub 25 de ani, care reprezintă 11,7% din şomerii timişeni. Categoria de vârstă cea mai puţin afectată de şomaj, în Timiş, este cea a tinerilor cu vârste între 25 şi 29 de ani, care reprezintă 8,6% din între­gul eşantion al şomerilor timişeni.
Dacă în urmă cu ceva timp şome­rii cu studii universitare erau o raritate în judeţ, acum, în Timiş, sunt 1.792 de beneficiari de ajutor de şomaj care au studii superioare – aproximativ 15,8% din totalul şomerilor. Cei cu studii liceale şi postliceale reprezintă 22,4% din to­talul şomerilor, restul (61%) fiind re­prezentat de şomerii cu nivel de edu­caţie primar, gimnazial şi profesional.
Cei mai mulţi şomeri din judeţ sunt înregistraţi în Timişoara – 6.482, urmând în topul localităţilor cu cei mai mulţi şomeri Lugojul, cu 1.303 beneficiari de indemnizaţie de şomaj, şi Sânnicolaul Mare, cu 1.068 de şomeri (în ciuda reputaţiei de „oraş fără şomeri”).


Ofertă de locuri de muncă în creştere

Anul trecut au fost luni în care oferta de locuri de muncă abia trecea de 1.500 de posturi. În ianuarie 2011, prin Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă au fost puse la dispo­ziţia celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă 2.682 de locuri de muncă, dintre care cele mai puţine, 168, pen­tru absolvenţii de studii superioare. Pentru cei cu studii medii de spe­cialitate au fost disponibile 404 locuri de muncă, iar pentru muncitori califi­caţi sau necalificaţi, 2.110 locuri de mun­că. Majoritatea ofertelor de lucru au venit din sectorul privat – 2.585, dar au fost scoase la bătaie, în ianuarie, şi 97 de posturi în sectorul de stat.
Reprezentanţii firmelor de recru­ta­re de personal spun că în vestul ţării a crescut în mod clar cererea de anga­jaţi. „Noul an a adus o creştere cu 15% a ce­rerii de angajaţi pe durate de timp de­terminate în judeţele din vestul şi cen­trul ţării”, ne-a transmis Eugen Sec­merean, PR Account Manager la V+O Communication, care reprezintă Trenk­walder, una dintre cele mai mari compa­nii de soluţii complete de re­crutare şi leasing de personal din România. Po­trivit aceleiaşi surse, cererea de locuri de muncă din judeţele din vestul ţării e explicabilă prin faptul că foarte mulţi investitori străini pro­duc pentru export către Europa Occi­dentală, unde eco­nomiile au ieşit din recesiune. 
„În prezent, solicitările clienţilor noştri, angajatori din vestul şi centrul ţării, confirmă datele macroeconomice referitoare la evoluţia industriei şi a exporturilor, aşa cum au fost prezen­tate de către INS. Astfel, cele mai multe cereri în centrul ţării sunt pen­tru angajaţi în industriile componen­telor auto, a componentelor electro­nice, a prelucrării lemnului, textilă alimen­tară, IT şi în retail. În vest, cele mai mul­te cereri vin în special dinspre sectorul de producţie de componente şi suban­samble auto”, declară Bog­dan Flo­rea, directorul general al Trenkwalder.