Plantele modificate genetic, motiv de dispute în Parlamentul European

În această săptămână eurode­pu­taţii  au dezbătut o propu­nere extrem de disputată, conform căreia statelor membre U.E. le este permis să decidă interzice­rea sau restricţia cultivării plantelor modificate genetic pe motive ce ţin de protecţia mediului. Propu­nerea a fost susţinută de Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară a Parlamen­tului European. Comisia Europeană nu agreează însă această idee. Varianta susţinută de reprezentanţii C.E. e ca statele membre U.E. să instituie interdicţii doar  pe motive socio-economice, etice şi morale.

Un sprijin pentru mişcările ecologiste

Posibilitatea ca statele membre U.E. să interzică culturile OMG pe baza unor motive ce ţin de protecţia mediu­lui este pe placul organizaţiilor ecolo­giste, care au susţinut de foarte multă vreme această variantă a legislaţiei europene legate de culturile modificate genetic. În baza acestei legi, statele membre vor putea restricţiona sau interzice cultiva­rea acestor plante, pe motive care ţin de siguranţa agricolă şi a mediului încon­jurător (de exemplu, rezistenţa la pesti­cide, răspândirea anumitor culturi dău­nătoare ori ameninţarea biodiversităţii). 

Chiar şi aşa, noua lege nu acordă puteri depline statelor membre U.E. legate de interdicţiile impuse culturilor modificate genetic. De exemplu, aces­tea nu vor avea putere de decizie atunci când vine vorba despre probleme lega­te de sănătatea publică, această decizie fiind luată doar prin intermediul proce­durilor de autorizare de la nivelul in­stituţiilor europene specializate. Toto­dată, noua lege nu va schimba proce­dura de acordare a autorizaţiilor pentru cultivarea acestor plante, care presu­pune analiza făcută de Comisia Euro­peană pe baza evaluării formulate de Autoritatea Europeană pentru Sigu­ranţă Alimentară cu privire la riscurile presupuse de aceste culturi.

Unul dintre europarlamentarii ini­ţiatori ai noilor reglementări legate de regimul organismelor modificate ge­ne­tice, Corinne Lepage, din Grupul Alian­ţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, a declarat că sistemul euro­pean de acordare a autorizaţiilor legate de cultivarea plantelor modificate ge­netic trebuie să fie în continuare valid, cere recunoaşterea anumitor efecte asupra agriculturii şi asupra mediului înconjurător, precum şi a efectelor socio-economice referitoare la posibila contaminare cu organisme modificate genetic, care să poată fi invocate pen­tru a justifica interzicerea sau restric­ţia cultivării acestor plante.

Peste 80 de hectare cu OMG cultivate în Timiş

Timişul are o situaţie specială şi un istoric al culturilor agricole OMG, fiind, până în 2007, judeţul cu cea mai mare suprafaţă de soia modificată ge­netic. Inginerul Viorel Solomie, de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvol­tare Rurală Timiş, spune că, în prezent, culturi modificate genetic există la Cărpiniş, la Lovrin, Dudeştii Vechi şi Bucova, suprafaţa totală fiind de peste 80 de hectare, în cea mai mare propor­ţie fiind vorba de porumb Monsanto.

Agenţia Naţională pentru Protec­ţia Mediului a fost notificată din anul 2009 cu privire la introducerea delibe­rată în mediu, pe perioada 2009 - 2014, a porumbului modificat genetic care se cultivă în locaţiile enumerate de repre­zentanţii Direcţiei Agricole. Respec­tivele plante au fost modificate genetic pentru că sunt mai rezistente la atacul unor insecte lepidoptere şi au toleranţă la erbicide pe bază de glifosat. În noti­ficarea A.N.P.M. se specifică faptul că testele în câmp se vor desfăşura în România pe 13 amplasmente diferite, între 2009 şi 2014. În vestul ţării, testarea porumbului se poate efectua în Timiş, în cadrul Staţiunii de Cer­cetare şi Dezvoltare Agricolă Lovrin şi la Cărpiniş, Grabaţi, Jimbolia, şi în Arad, la Peregu Mare, Şeitin şi Nădlac. Potrivit respectivei notificări, se pot cultiva suprafeţe de până la 5.000 de metri pătraţi pe fieca­re din locaţiile selecţionate.

Existând patru locaţii alese în Timiş, rezultă că suprafaţa care ar putea fi cultivată legal, în judeţ, cu porumb modificat genetic din acest soi, poate fi de 20.000 de metri pătraţi pe an, doar pe baza acestei autorizaţii, care nu e singura dată de Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului.