Plata asigurării medicale la stat, contestată în instanţă

Din ce în ce mai puţin convinşi de beneficiile statutului de contribuabili la bugetul de asigurări de sănătate de stat, tot mai mulţi timişeni aleg să conteste în instanţă obligativitatea plăţii acestui tip de asigurare, raportând-o la serviciile prestate pentru aceşti bani şi la propriile convingeri. Chiar dacă instanţele au respins până acum acest tip de acţiuni, ele nu sunt un preambul foarte bun pentru instituirea noului sistem de asigurări private obligatorii de sănătate.

Un sistem din care nu se poate ieşi

Motivând restrângerea treptată a gamei de servicii şi beneficii oferite de plata asigurării obligatorii de sănătate la bugetul asigurărilor de sănătate, zeci de timişeni s-au adresat instanţelor din judeţ, solicitând să li se aprobe renun­ţarea la plata acestui tip de asigurare. Recent,  un astfel de caz a ajuns şi în analiza Curţii Constituţionale, după excepţia de neconstituţionalitate for­mulată într-un dosar de acest gen, aflat pe rol la Tribunalul Timiş. Excep­ţia a fost ridicată într-un dosar al Sec­ţiei Comerciale şi de Contencios Admi­nistrativ a Tribunalului Timiş de către timişoreanul Eugen Horgos, în cadrul unei solicitări de anulare a unui act administrativ. Acest caz a fost discutat recent la Curtea Constituţională, iar motivarea este foarte inte­resantă : au­torul acesteia susţine că prevederile de lege care instituie obli­gativitatea contribuţiei la sistemul pu­blic de asigurări sociale de sănătate, sunt contrare dispoziţiilor Legii funda­mentale referitoare la libertatea indi­viduală şi dreptul la conştiinţă. În acest sens, s-a adus argumentul opiniei per­sonale şi al credinţei religioase, care poate interzice tratarea sănătăţii. De asemenea, s-a considerat că obligati­vitatea plăţii acestui tip de asigurare contravine şi unui articol din Consti­tuţie care interzice „stabilirea oricăror alte prestaţii decât taxele şi impozi­tele”, întrucât, se susţine în argumen­taţie, contribuţia la sistemul de asigu­rări sociale de sănătate nu reprezintă un impozit ori o taxă.

Cum era de aşteptat, ţinând cont de precedentele judiciare, Tribunalul Timiş - Secţia Comercială şi de Con­tencios Administrativ a considerat că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

Curtea Constituţională a publicat zilele trecute decizia luată în acest caz, care pleacă de la premisa că asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, pe baza alegerii libere de către asiguraţi a casei de asigurări, lucru care nu prea stă în picioare în actuala stare de fapt, când există doar Casa Naţională de Asgurări de Sănătate. 

Chiar şi aşa, magistraţii Curţii Constituţionale au precizat că sistemul asigurărilor sociale de sănătate îşi poa­te realiza obiectivul principal datorită solidarităţii celor care contribuie, iar „respectarea obligaţiilor ce revin cetă­ţenilor potrivit legislaţiei în vigoare nu poate fi privită ca o violare a libertăţii individuale şi a siguranţei persoanei“.

Curtea Constituţională nu a fost de acord nici cu argumentul că anu­mite convingeri personale ar împiedica o persoană să se trateze în cazul îmbol­năvirii, precizând că, deşi „individul se bucură de libertatea neîngrădită a gândirii, a conştiinţei şi a credinţei religioase, libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora“.

Ca atare, magistraţii au ajuns la concluzia că libertatea conştiinţei nu poate constitui un temei pentru neres­pectarea obligaţiei de a contribui la sistemul de asigurări sociale, cu atât mai mult cu cât o atare obligaţie este stabilită pe criterii neutre, care nu au legătură cu credinţele religioase. În final, excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă, însă pe rolul Curţii Constituţionale mai există excepţii de neconstituţionalitate similare, care urmează a fi analizate, iar numărul pro­ceselor de la nivelul instanţelor timi­şene în care se contestă obligativitatea plăţii asigurărilor de sănătate este în creştere.

Schimbări majore în domeniul asigurărilor de sănătate

Aceste nemulţumiri, remarcate şi în Timiş, legate de actualul sistem de asigurări de sănătate, vin în condiţiile în care se doreşte restrângerea listei ser­viciilor asigurate în pachetul de asigu­rări de bază, pentru a putea face loc pe piaţă asigurărilor private de sănătate. Esenţa ideii era că pentru a beneficia de ser­vi­cii medicale complete, românii vor fi obli­gaţi să-şi facă şi asigurări în sistem privat, pe lângă cele de bază, care se achită la fondul public de asigurări de sănătate.

Înainte de protestele de stradă din ultimele săptămâni, care au contestat noua Lege a Sănătăţii, se preconiza că asi­­gurările private de sănătate vor deveni obligatorii din martie 2012. În actualul context, însă, lucrurile nu sunt deloc cla­re. Cert este că, potrivit aces­tui sistem nou, românii sunt obligaţi să semneze o poliţă de asigurare la opera­torii particu­lari, cea mai scumpă fiind în jur de 50 de euro. Cotizaţia obliga­torie la sistemul de asigurări nu se va modifica semnifica­tiv, deoarece asigu­ră­torii privaţi vor prelua în totalitate sistemul public de asigurări şi actualele case judeţene.

În perspectiva noului sistem, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate urma să rămână un loc de depunere al bani­lor asiguraţilor, pe care să-i împartă ulterior insituţiilor private, în funcţie de numărul înscrişilor pe liste. Potrivit acestor prevederi, companiile private trebuie să înscrie asiguraţii şi să pre­zinte listele la Casa Naţională de Asi­gurări de Sănătate timp de şase luni de la intrarea în vigoare a legii, iar româ­nii care nu îşi încheie asigurarea obli­gatorie poti fi trataţi doar la Urgenţe. 

În afară de informaţii generale, alte date concrete nu au fost făcute publice nici pe plan local, unde nu se ştie încă nimic legat de modalităţile concrete de implementare şi de data intrării în vigoare a noului sistem.

Asigurările private, alternativă privată

Deşi actualul context nu este unul favorabil implemen­tării asigurărilor de sănătate private obligatorii, există des­tu­le voci la nivelul sistemului de să­nătate timişean care susţin opor­tunitatea acestor noi prevederi.

Şi aceasta pentru că în Ti­miş există situaţii care arată dis­funcţionalitatea clară a actua­lu­lui sistem, cel mai bun exemplu fiind Spitalul Judeţean din Timi­şoa­ra, unde se acumulează lunar da­torii foarte mari, din cauza pa­cienţilor din alte judeţe care vin aici să se interneze, fără ca respectivele Case de Sănătate să aloce şi banii aferenţi trata­mentelor. Acest lucru a făcut ca Spitalul Judeţean să aibă în prezent cele mai mari datorii acumulate de unităţile spitali­ceşti din judeţ. “La Spitalul Ju­deţean Timişoara sunt trimise cele mai grave cazuri din jude­ţele limitrofe, dar şi din alte zo­ne mai îndepărtate din ţară, aces­tea fiind şi cele mai costisitoa­re. Din păcate, nu se aplică prin­cipiul «banii urmează pacientul» şi astfel noi suntem obligaţi să plătim ani de zile din datoriile pe care ni le fac alte judeţe”, con­sideră dr. Horia Vermeşan, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, subliniind “de­fecţiunile” actualului sistem.

„Fără discuţie că trebuie implementat acest sistem al asigurărilor obligatorii private de sănătate, este unica soluţie de ieşire din actualul colaps. Ple­dez pentru el, după cum pledez, deşi îmi voi atrage multe critici, şi pentru comasarea în Casa Na­ţională de Asigurări de Sănăta­te a Casei de Asigurări de Sănă­tate a Ministerului Transpor­tu­rilor, precum şi a Casei Asigură­rilor de Sănătate a Apărării, Or­dinii Publice, Siguranţei Naţio­nale şi Autorităţii Judecătoreşti. Noi plătim laolaltă contribuţii la bugetul de asigurări de sănă­ta­te, nu separat, iar drepturile sunt diferite, pentru că unii benefi­ciază de nişte lucruri în plus”,apreciază medicul Livius Cârs­tea, lider al Federaţiei Sindicale Sanitas Timiş. În opinia sa, este bine să se treacă pe acest sistem de case private de sănătate, la care să se plătească sume mo­dice, iar asiguratul să ştie că, în baza contribuţiilor sale, poate beneficia de nişte servicii mai multe şi mai bune. Însă, crede Livius Cârstea, dacă se va im­ple­menta acelaşi sistem ca la pen­siile private obligatorii, nu va ieşi nimic bun.

În favoarea implementării noului sistem se pronunţă şi de­putatul P.N.L. de Timiş Horia Cris­tian, fost director al Casei Jude­ţene de Asigurări de Sănă­ta­­te Timiş. „Nu e vorba despre un sistem de asigurări medicale private obligatorii, ci de un ma­nagement privat al asigurărilor de sănătate. Şi cred că prin im­plementarea acestui sistem s-ar realiza ce doreşte toată lumea, şi anume o transparenţă mult mai mare a cheltuirii banilor publici în acest sector”, spune Horia Cristian.

Dacă în urmă cu patru - cinci ani se vorbea despre un excedent al fondului de asigu­rări de sănătate şi despre faptul că se iau bani din acest fond, fiind investiţi în alte domenii considerate prioritare, acum de­ficitul fondului de asigurări de sănătate creşte de la an la an, trebuind aduse fonduri din alte sectoare pentru acoperirea ne­voilor stringente ale sistemului.

Şi în Timiş, judeţ cu o bună co­lectare a taxelor şi impozite­lor, banii strânşi anual la fondul asi­gurărilor de sănătate s-au împu­ţinat de la an la an, odată cu în­ceputul crizei. În ultimul an, de pildă, s-au strâns la fon­dul de asi­gurări de sănătate cu aproxima­tiv 30 de milioane de lei mai pu­ţin decât în anul precedent, în condiţiile în care nevoia de fi­nanţare din sistem a crescut.