Plăţi întârziate pentru pacienţii români care se tratează peste hotare

În încercarea de a obţine un tratament performant al afecţiunilor de care suferă, în condiţiile în care în ţară nu există o alternativă de tratament acceptabilă, sute de pacienţi solicită anual, prin intermediul formularului european E112, aprobarea efectuării unor tratamente medicale la clinici din ţările europene. Din păcate, mulţi renunţă sau sunt descurajaţi din cauza procedurilor birocratice complicate şi a reticenţei manifestate în unele cazuri de autorităţile române de profil.

Plăţi cu întârziere

Cu toate că posibilitatea de tra­tament realizat în străinătate este tot mai intens vizată de timişeni, sunt semnale că există impedimente legate de întârzierea cu care statul român fa­ce plăţi pentru aceste servicii.

Asupra acestui aspect a tras un semnal de alarmă şi deputatul P.D.-L. de TimişMarius Dugulescu. Acesta susţine că, în urma audienţelorparla­mentare, a reieşit că un număr consi­derabil de pacienţi reclamă faptul că le este refuzat tratamentul şi intervenţiile de specialitate din afara graniţelor ţării, motivaţia clinicilor prestatoare fiind că statul român, prin Casa Naţio­nală de Asigurări de Sănătate, fie în­târzie nejustificat de mult, fie nu ono­rează plăţile datorate pentru trata­mentul şi intervenţiile medicale efec­tuate prin Formularul E112.

Ministerul Sănătăţii a răspuns se­sizării deputatului timişean, precizând că rambursările se efectuează la nivel de instituţii centrale ale statelor impli­cate în cazul de tratament transfron­ta­lier. Cu alte cuvinte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează cos­tul tratamentului efectuat de români struc­turilor similare din statele membre U.E. în care s-au făcut intervenţiile medi­cale, şi nu direct clinicilor prestatoare.

Acelaşi lucru este susţinut şi de Cristian Careba, directorul Casei Ju­deţene de Asigurări de Sănătate Timiş, care ne-a declarat : “Decontarea se face între state, la nivel instituţional. În cazul României, plăţile se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, noi nu suntem implicaţi în niciun fel în acest proces, chiar da­că bolnavul tratat este din Timiş”.

Conform informaţiilor Ministeru­lui Sănătăţii, în perioada 2007 - 2010 au fost eliberate la nivel naţional 2.270 de for­mulare E112, iar pentru intervenţiile medicale prestate în baza acestor for­mulare statul român a plătit până în prezent aproximativ un milion de euro.

Oficialii din Sănătate nu neagă, în acest context, că plăţile se fac cu în­târziere, însă motivează acest lucru cu faptul că procedura de rambursare a serviciilor medicale acordate are loc la nivel interinstituţional şi presupune un proces laborios şi continuu, impli­când mai multe instituţii atât din plan in­tern (Casa de Asigurări de Sănătate te­ritorială şi Casa Naţională de Asigu­rări de Sănătate), cât şi din cel extern (or­ganismele de legătură, instituţiile de la locul de şedere şi unităţile sanitare ca­re au acordat serviciile medicale).

În ceea ce priveşte termenul maxim de plată, Ministerul Sănătăţii a mai susţinut, în răspunsul la inter­pe­larea făcută pe această temă, de către Marius Dugulescu, că regulamentele europene nu prevăd un termen limită : “În ceea ce priveşte durata maximă de efectuare a plăţii de către Casa Naţio­nală de Asigurări de Sănătate menţio­năm faptul că Regulamentul CEE al Consiliului privind aplicarea regimu­rilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii inde­pendenţi şi cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii nu prevede niciun termen de soluţionare a creanţelor”.

Dacă ar fi să se judece după aceas­tă constatare a Ministerului Sănătăţii, reiese că banii aferenţi serviciilor me­dicale acordate peste hotare pacienţi­lor români care nu aveau alternative de tratament în ţară pot fi decontaţi şi după 100 de ani de la data prestării.

Un demers care poate salva vieţi

Formularul E-112 este un act prin care bolnavii au dreptul la tratament şi intervenţii chirurgicale în orice unitate medicală din ţările Uniunii Europene, costurile fiind suportate în mare parte din fondul asigurărilor de sănătate. Singura condiţie pentru compensarea tratamentului sau intervenţiilor este ca ele să nu poată fi realizate şi în ţară. Acst act se obţine de la Casa de Asi­gurări de Sănătate care, teoretic, are obligaţia de-al elibera în maximum 48 de ore. Pentru a avea dreptul la ser­viciile oferite în străinătate prin intermediul acestui formular, persoana respectivă trebuie să fie plătitoare de cotizaţie la fondul unic al asigurărilor de sănătate.