Poate şi pe fondul momentelor grele din punct de vedere economic prin care trece Marea Britanie, jurnaliştii Financial Times au demarat o serie de investigaţii menite să evidenţieze felul deficitar în care sunt cheltuiţi banii plătiţi de ţările contribuabile la bugetul U.E. Ziariştii Financial Times spun că sume uriaşe rămân necheltuite an de an, fiind utilizate, cel mai probabil, pentru finanţarea uriaşului aparat birocratic de la Bruxelles.


Bani virtuali

Potrivit publicaţiei britanice Financial Times, care a lansat o serie de investigaţii legate de algoritmii de cheltuire a buge­tului comunitar, doar 10% din cele 347 miliarde de euro ale fondului de creştere economică pentru regiunile cu probleme ale Europei au fost alocate. Mi­liardele de euro au rămas nea­tinse, doarece Guvernele din ţările vizate (şi e inclusiv cazul României) nu pot strânge fondu­rile necesare pentru asigurarea cofinanţării necesare accesării banilor europeni. Astfel, statele membre ale U.E. încep nego­cie­rile pentru următoarea run­dă de finanţare, iar banii ră­mân necheltuiţi, fără să existe certitudinea că vor fi reportaţi.
În acest caz, jurnaliştii im­plicaţi în acest proiect media în­cearcă să răspundă la o între­bare, pe cât de simplă, pe atât de complexă : unde se duc, de fapt, banii? Primele concluzii trase în urma investigaţiilor jurnalistice nu sunt deloc liniştitoare. De exemplu, susţine Financial Times, programul comunitar de fon­duri structurale s-a transformat într-o “birocraţie opacă, ce face extrem de dificilă, pentru con­tribuabili, urmărirea modului în care sunt cheltuiţi banii lor”.
La acest aspect de fond, se adaugă şi fraudele, în creştere. Jurnaliştii susţin că sistemul de supraveghere descentralizat şi slab pedepseşte rareori frauda şi abuzurile, cu anchete care nu ajung nicăieri timp de ani de zile, fiind plimbate înainte şi înapoi între capitalele ţărilor membre şi Bruxelles. “Milioane de euro ajung astfel să fie deturnate de sindicate ale crimei organizate, în ciuda avertismentelor date de ani de zile”, susţin jurnaliştii britanici. Investigaţia Financial Times a luat în vizor şi programele de finanţare “care au fost credi­ta­te pentru a aduce ţări odinioară sub­dezvoltate, precum Irlanda şi Spania, în modernitate, şi care acum cheltuie miliarde de euro în fiecare an pe proiecte care par să nu mai corespundă cu misiu­nea originală a programului : transformarea zonelor mai să­race ale U.E. prin intermediul infrastructurii, educaţiei şi in­vestiţiilor în dezvoltare, în comu­nităţi prospere în mod durabil”. Pentru a ilustra această teorie, ancheta media a dat un exem­plu edificator : faptul că prin acest program British Ameri­can Tobacco ar fi primit 1,6 milioane de euro din fonduri U.E. şi naţionale “pentru a ajuta la finanţarea construcţiei unei fabrici de ţigări, în acelaşi mo­ment în care U.E. cheltuieşte milioane  pentru a-şi dezvăţa cetăţenii de fumat”.
Nici celebrele politici de coeziune, prin care oficialii europeni susţineau că au creat peste 1,4 milioane de locuri de muncă nu scapă de criticile Financial Times.  
Bilanţul acestui program, care e unul nedefinit, e ilustrat de Financial Times printr-un citat din Fabrizio Barca, direc­tor general în Ministerul italian al Economiei şi Finanţelor, care a fost însărcinat de fostul comi­sar european Danuta Hübner să scrie un raport independent pentru a evalua eficienţa poli­ticilor de coeziune, şi care de­clara : “Această politică este îmbinată cu atâtea politici care abordează aceleaşi probleme încât la un macro-nivel este pur şi simplu imposibil de evaluat”. E un altfel de a spune că, din prisma realizărilor, e greu de estimat pe ce s-au dat, de fapt, banii.


Problema cofinanţării, spinoasă în România

Potrivit aceluiaşi ziar bri­tanic, mecanismele prin care U.E. alocă bani ţărilor proaspăt integrate, cum e şi România, sunt viciate de imposibilitatea celor care câştigă proiectele de a asigura cofinanţarea lor, mai ales când e vorba de unităţi administrativ teritoriale cu bu­gete foarte mici.
Poate fi dat în acest sens exemplul foarte multor proiecte depuse în Timiş şi preaprobate pe Programul Operaţional Regio­nal, proiecte a căror va­loare e foarte mare, existând deja suspiciuni că unele instituţii ca­re au câştigat proiecte ar putea să aibă probleme legate de par­tea de cofinanţare. De exem­plu, pe domeniul “Reabi­litarea/ modernizarea/ dezvol­tarea şi echiparea infrastruc­turii servi­ciilor sociale”, alo­carea financiară pentru vestul ţării a fost de 10,08 milioane euro, iar va­loarea nerambur­sabilă solici­tată a celor 25 de proiecte depu­se în regiunea de vest şi aflate în procesul de evaluare sau con­tractate este de 15.057.573,94 euro. Astfel, valoarea solicitată a celor 25 proiecte depăşeşte cu 4.977.573,94 euro valoarea alo­cată, respectiv cu 49,38%.
Rămâne de văzut, în cazul în care toa­te aceste proiecte vor fi apro­bate, cum se vor des­curca soli­ci­tanţii cu implemen­tarea şi cofinanţarea lor. Până acum, susţin reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Re­gio­nală Vest, nu au existat, pe uni­tăţi admi­nistrativ-teritoriale cel puţin, probleme legate de asigu­rarea cofinanţării. “Până acum nu am avut probleme de acest gen, nu au fost Primării care să renunţe la proiectele pentru care au primit aprobări, pe mo­tiv că nu pot asigura cofinan­ţarea”, ne-a declarat Miruna Vîtcu, director al Direcţiei Re­surse Umane şi Comunicare a A.D.R. Vest.