Poliţişti străini la graniţă – condiţie pentru intrarea în Schengen

Invocând inclusiv recentele scandaluri de corupţie din Vamă şi Poliţia de Fron­tieră şi arestările făcute şi în “lotul Moraviţa”, dar şi la Constanţa, Franţa pune o nouă condiţie legată de acceptarea României în Schengen : angajarea de poliţişti străini la controlul de graniţă. Ceea ce înseam­nă că nu doar în Poliţie, ci şi în Poliţia de Frontieră vor urma în perioada următoare disponibilizări, Ministerul Administraţiei şi Internelor, afectat de un buget insuficient, având acum însărcinarea de a găsi resursele bugetare pentru plata ofiţerilor de Poliţie străini, “delegaţi” în România.

Condiţie : poliţişti străini în aeroporturi şi la graniţele terestre

Aducând ca argument scan­­dalurile de corupţie apărute în ultima vreme în structurile de control la graniţă ale statului român, inclusiv “cazul Mora­vi­ţa”, Franţa a anunţat noi condi­ţionări legate de aderarea Ro­mâniei la spaţiul Schengen.

Ministrul francez de Inter­ne, Claude Guéant, a decla­rat la sfârşitul săptămânii tre­cute, la Luxemburg, că adera­rea României şi a Bulgariei la Spa­ţiul Schengen s-ar putea face în mai multe etape şi ar putea deveni efectivă la sfârşitul anului 2012, cu condiţia ca la graniţele României controlul să fie făcut de poliţişti străini, nu români.

“Avem nevoie de garanţii în ceea ce priveşte lupta împo­triva corupţiei, ceea ce impune procedarea în etape, aşa cum a propus Germania. O primă etapă ar fi în toamna acestui an, cu deschiderea frontierelor aeriene, în prezenţa ofiţerilor de poliţie din alte state”, a spus oficialul francez, care a mai ţi­nut să precizeze în acest con­text că România şi Bulgaria sunt de acord cu această condiţie.

Etapa a doua a intrării Ro­mâniei în Spaţiul Schengen va fi, estimează Claude Guéant, în a doua jumătate a anului 2012, odată cu deschiderea frontie­relor terestre, “şi aici cu ajuto­rul poliţiştilor de frontieră din alte ţări ale U.E.”.

Acest anunţ legat de obli­ga­­tivitatea angajărilor de poliţişti de frontieră străini este o urma­re a reacţiilor apărute imediat după arestările făcute în lotul Moraviţa, când europarlamen­tari, dar şi publicaţii cunoscute din Marea Britanie, Franţa şi Germania şi-au exprimat rezer­­vele legate de gestionarea da­telor cetăţenilor vest-europeni care ar ajunge cu avionul în Ro­mânia, după integrarea în Spa­ţiul Schengen. Şi aceasta pen­tru că noul sistem european de mo­nitorizare a călătoriilor cu avio­nul în Spaţiul Schengen presup­­u­ne punerea la dispoziţia Poli­ţiilor statelor Schengen a unor date importante cu caracter per­sonal – numărul de telefon, adre­sa, numărul cardului de credit sau adresa de e-mail. În acest sens, se doreşte crearea unui Re­gistru european privind nu­mele pasagerilor, valabil şi acce­sibil tuturor aeroporturilor din U.E., care se vrea a fi un instru­ment de combatere a criminali­tăţii organizate şi terorismului.

În acest sens, după scan­dalurile de corupţie din vămile româneşti, s-a luat în discuţie în ce măsură se poate garanta siguranţa datelor personale ale cetăţenilor vest-europeni ce călătoresc cu avionul în Româ­nia. Cu alte cuvinte, cetăţenii din statele Schengen nu s-ar simţi în siguranţă dacă ar încre­dinţa date precum numărul cardului de credit unui poliţist de frontieră din România, sus­pectat de corupţie.

Adrian Cioroianu : “E o lipsă de încredere în capacitatea autorităţilor române de a gestiona graniţa”

Fost ministru de Externe şi deputat P.N.L. de Timiş, isto­ricul Adrian Cioroianu spune că nu crede că s-a mai pus o condiţionare similară vreunei ţări ce urma să fie integrată în Spaţiul Schengen. “Au fost o serie de condiţii impuse Greciei în momentul intrării în spaţiul Schengen, ca şi altor state nou intrate. Nu cred însă că au mai existat condiţionări de genul celei impuse României, legate de delegarea activităţii de con­trol la graniţă unor poliţişti străini. Ce e simplu de observat în acest context este lipsa de încredere în capacitatea auto­rităţilor române de a gestiona situaţia de la graniţă”.

Dudu Ionescu : “E o bătaie de joc de cea mai incalificabilă speţă”

Constantin Dudu Io­nes­cu, fost ministru de Interne, con­sideră absurde toate pretenţiile noi ale Franţei legate de ade­rarea României la Spaţiul Schen­gen. “Noi am avut o serie de condiţii clare iniţiale legate de securizarea graniţelor. Le-am îndeplinit, şi Franţa a confir­mat faptul că le-am îndeplinit, mai ales că am avut acel con­tract cu firma lor, care nici nu mai făcuse aşa ceva şi habar nu avea care sunt procedurile şi ce trebuie făcut. E absurd acum să se impună condiţionări noi”.

În opinia sa, stabilirea din mers a unor noi condiţii nu este dreaptă. “Absolut orice condi­ţionare ulterioră, după părerea mea nu este numai cinică, dar este şi ilegală. Că avem un inte­res comun să rezolvăm proble­mele şi că putem negocia un soi de compromis, asta e cu totul altceva. Dar să ne prezinte com­promisul, să spună ce ne dau ei în schimb, şi după aceea să vină cu tot felul de pretenţii... Legat de chestiunea aceasta cu pre­zenţa poliţiştilor străini la con­trolul de graniţă, problema s-ar putea rezolva prin schimburi de experienţă”.

În plus, apreciază Constan­tin Dudu Ionescu, o serie de con­diţionări ulterioare puse Româ­niei sunt, prin absurdul lor, un indiciu al faptului că există încă rezerve mari legate de inte­gra­rea României în Spaţiul Schen­gen. “Chestiunea aceasta cu controlul la graniţă asigurat de poliţişti din alte ţări e minoră faţă de celelalte : să scapi de corupţie şi să ridici nivelul de trai. Până în 2012 vom putea scăpa de corupţie sau vom putea creşte economia în aşa fel încât să se dea salariul minim pe eco­nomie 2.000 de euro, în loc de 200? E o bătaie de joc, de cea mai incalificabilă speţă. Nu ştiu cum se poate accepta aşa ceva. Eu admit că au dreptate şi cu mecanismul de control şi veri­ficare pe justiţie, au dreptate şi cu chestiunea cu nivelul de trai, însă toate aceste chestiuni se ştiau foarte bine încă de acum patru ani, când României i-a fost lansată invitaţia de aderare la Spaţiul Schengen. Şi nimeni nu putea spune atunci că în patru ani România îşi va rezolva toate aceste probleme”.

Probleme acutizate la M.A.I.

Condiţionarea legată de delegarea unor poliţişti din alte state membre pen­tru asigurarea controlului la graniţă vine într-un moment cum nu se poate mai prost pentru M.A.I. Confruntat cu o criză financiară fără precedent, M.A.I. va trebui să găsească resursele necesare pentru a plăti acest personal, care cu siguranţă nu va putea fi remu­nerat cu 300 sau 400 de euro, cât pri­mesc în prezent poliţiştii de frontieră.

În plus, va trebui rezolvată proble­ma personalului care va trebui să plece din zona de control de franiţă, odată cu delegarea unor ofiţeri străini de specia­litate. Ceea ce înseamnă că ar putea urma noi tranşe de disponibilizări.

În momentul de faţă, oricum, M.A.I. susţine că nu mai poate face faţă chel­tuielilor de personal, intenţionându-se blocarea până în 2012 a procedurilor de încadrare în unităţile M.A.I. a ab­solvenţilor şcolilor de poliţie. Aceştia ar urma să fie repartizaţi în perioada 28 - 30 decembrie 2011 şi numiţi în funcţie abia începând cu data de 1 ia­nuarie 2012, urmând a se prezenta la noile posturi din 3 ianuarie 2012. Amâ­narea încadrării absolvenţilor nu este prima măsură de acest fel luată de M.A.I. Cu doi ani în urmă, angajarea absolvenţilor şcolilor de poliţie a fost amânată din iulie până în decembrie, fiind invocată lipsa fondurilor.

“Anual ne erau repartizaţi între unu şi cinci absolvenţi. Anul trecut au fost doar doi. Au fost ani când nu am avut niciun absolvent repartizat. Raportat la numărul total de poliţişti din Timiş, această măsură nu ne afectează foarte tare, dar e o veste proastă pentru ei. Din Timiş s-au recrutat mulţi studenţi în fiecare an, însă repartizările, la absolvire, se fac în funcţie de medii. Trebuie să aibă o medie bună ca să poată fi repartizaţi în Timiş, care e un judeţ bine cotat, fiind de graniţă şi fiind şi dezvoltat din punct de vedere econo­mic”, spune comisarul-şef Şerban Pit­tner (foto), şeful Serviciului Manage­ment Resurse Umane al Poliţiei Timiş.

Pe lângă blocarea angajării absol­venţilor de academie, ministrul Traian Igaş a anunţat săptămâna trecută că 10.000 de angajaţi din MAI vor fi disponi­bilizaţi în următoarele două luni.

Noile schimbări legislative legate de măsurile de restructurare în cadrul M.A.I. permit începerea procedurilor de disponibilizare a angajaţilor, inclusiv a funcţionarilor publici, preoţilor mili­tari, soldaţilor şi gradaţilor voluntari, pe baza cadrului legal deja în vigoare şi care îi conferă ministrului dreptul de a desfiinţa şi disloca unităţi în limita pos­turilor aprobate şi a bugetului alocat.

Toate aceste măsuri sunt justi­ficate prin “adâncirea efectelor crizei economice asupra sistemului bugetar şi diminuarea posibilităţii de asigurare financiară a cheltuielilor cu drepturile salariale”.