Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

22°C

Umiditate:78%
Viteza vantului:14 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4587
  3.5272
Intersectii | 15 - 18 decembrie | Diana MIHAI
Micsoreaza fontMareste font

Proiect european la start

Poluarea fonică auto, redusă cu 25%, în cinci ani


Comisarii europeni doresc ca, în decurs de cinci ani, zgomotul făcut de vehicule să fie redus în medie cu 25%, în ţările membre. Un proiect în acest sens urmează să fie prezentat de Comisia Europeană în Parlamentul European şi Consiliul European în vederea adoptării. La Timişoara, ultimele măsurători de zgomot efectuate în principalele intersecţii din oraş au arătat valori mult peste limita admisă, cea mai critică perioadă a zilei fiind dimineaţa.

 

Mai puţin zgomot produs de maşini

Comisia Europeană a propus recent un plan pentru reducerea cu 25% în decursul a cinci ani a zgomotului emis de autovehicule în trafic. Comisarii europeni spun că o astfel de măsură se impune în contextul în care normele legate de zgomotul maxim ce poate fi produs de maşini nu au mai fost modi­fi­cate din anul 1996, deşi de atunci nu­mărul de autovehicule a crescut masiv, iar nivelul ridicat de zgomot a ajuns insuportabil în multe dintre oraşele mari.

Drept urmare, Comisia Europea­nă propune un plan de reducere în do­uă etape a zgomotului produs în medie de automobile, prima etapă urmând a dura doi ani, iar a doua, trei ani. Ideea este ca rata de reducere să fie în a do­ua etapă de două ori mai mare decât în prima etapă, astfel încât, în decurs de cinci ani, zgomotul făcut de vehicule să se reducă în medie cu 25%, anunţă Eu­roactiv. Potrivit sursei, pe de altă parte comisarii europeni propun ca şi maşi­ni­lor electrice să le fie instalate sis­te­me care să producă anumite sunete spe­ciale, adecvate – care să aibă la bază o tehnologie armonizată la nivelul între­gii industrii –, pentru ca pietonii şi alţi participanţi la trafic să fie atenţionaţi când se apropie aceste autovehicule. Comisarii europeni, precizează Euro­activ, nu menţionează însă şi ce trebu­ie să facă producătorii auto pentru a se conforma noilor norme şi nici nu dau, cel puţin momentan, indicaţii despre cât ar costa modificările propuse. Pro­iectul urmează să fie supus dezbaterii în vederea adoptării de către Parlamen­tul European şi Consiliul European.

 

Depăşiri de zgomot peste limita admisă, la Timişoara

Problemele Timişoarei, cauzate de numărul mare de maşini care poluează fonic mediul înconjurător, nu sunt o noutate, atrag atenţia inspectorii Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.

Potrivit acestora, ultimele măsu­rători de zgomot efectuate în principa­lele intersecţii din oraş au arătat valori mult peste limita admisă, cea mai cri­tică perioadă a zilei, din punct de ve­dere al zgomotului, fiind dimineaţa, între orele 10 şi 12.

Măsurătorile de zgomot în inter­sec­ţii din oraş sunt efectuate de către inspectorii A.R.P.M. Timiş, la solicita­rea societăţilor comerciale sau a altor instituţii, dar şi anual, în luna septem­brie, cu ocazia Săptămânii Mobilităţii Europene, precizează Car­men Ber­cea, consilier superior în ca­drul Com­partimentului Proiecte, Relaţii Publice al A.R.P.M. Timişoara.

Conform datelor înregistrate în Raportul privind starea mediului, în luna octombrie au fost efectuate măsu­rări de acustică, la cererea unor socie­tăţi, înregistrându-se depăşiri ale li­mitei maxime admise în totalitatea punctelor de măsurare, la efectuarea determinărilor de zgomot folosindu-se un sonometru de tip Bruel & Kjaer Me­diator 2238. Astfel, depăşiri de zgomot au fost înregistrate pe strada Avram Imbroane, rezultatele indicând o valoare de 66,9 de decibeli faţă de 65,0 dB, cât este valoarea admisă. O mică depăşire a nivelului de zgomot s-a înregistrat şi pe Calea Moşniţei – 65,1 decibeli valoare măsurată, faţă de 65,0 decibeli, valoare admisă.

Şi în luna noiembrie au fost efec­tuate patru măsurări de acustică în Ti­mişoara şi alte localităţi urbane, fiind înregistrate depăşiri în Timişoara, pe Calea Lugojului, cu 58,2 decibeli faţă de 50,0 dB valoarea admisă, în timp ce pe strada Avram Imbroane valorile de zgomot au fost aproape de limită, dar au arătat mai bine decât luna trecută, cu 64,9 dB faţă de 65,0 dB, valoarea admisă. Măsurători de zgomot au fost efectuate şi la Sânnicolau Mare, înre­gistrându-se depăşiri cu 76,2 decibeli faţă de 65,0 dB, valoarea admisă, în timp ce datele înregistrate la Ghiroda se apropie şi ele de valori periculoase, cu 62,5 dB, faţă de 65,0 dB, valoarea admisă în zona respectivă, se mai ara­tă în raportul A.R.P.M. Timiş.

Nivelul ridicat al poluării fonice poate duce nu numai la lezarea urechii, putând provoca surditate, dar are şi efecte nocive generale asupra organis­mului, avertizează reprezentanţii A.R.­P.M. Timiş, arătând că tocmai din acest motiv se încearcă o responsabilizare a cetăţenilor pentru ca, măcar din când în când, să renunţe la maşini şi să circule cu bicicleta sau să apeleze la trans­por­tul în comun.

 

Semnale de alarmă

De zece ani, în cadrul proiectului Săptămâna mobilităţii, Comisia Euro­peană invită Municipalităţile din sta­tele membre să ia măsuri pentru îmbu­nătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, pen­tru crearea unor oraşe mai puţin polua­te, iar ca mijloc principal de realizare a acestui obiectiv este promovat mai ales mersul pe jos sau cel cu bicicleta. Cele două alternative la circulaţia cu maşina sunt bune pentru sănătate, reamintesc comisarii europeni de specialitate, precizând că, în fiecare an, un auto­turism elimină o cantitate de poluanţi de trei ori mai mare decât greutatea acestuia, în timp ce o bicicletă nu po­luează deloc şi reprezintă şi un mod accesibil de transport.

Avantajul şi mai mare apare în condiţii de trafic intens, când maşinile pot aştepta bară la bară minute în şir pentru a parcurge un kilometru, în timp ce o bicicletă are traseul liber şi poate ajunge la destinaţie rapid, omul câştigând astfel şi timp, dar şi o con­diţie fizică bună, anulându-se tot­odată şi căutatul locurilor de parca­re. În plus, bicicletele sunt silenţioase, în antiteză cu maşinile al căror zgomot pot duce la probleme serioase de să­nătate în rândul populaţiei. Iar această problemă devine remarcabilă mai ales în timpul zilei.

Un studiu al comisarilor europeni arătau că jumătate din locuitorii oraşe­lor pot fi expuşi la un nivel de zgomot care poate atinge 50 de decibeli, o treime din ei la 55 - 65 dB, iar 15% sunt expuşi la mai mult de 65 dB, care reprezintă pragul la care îşi face apariţia disconfortul la un nivel ridicat, 80% din poluarea fonică din mediul urban fiind provocată de maşini. Con­form aceluiaşi studiu, zgomotul produs de circulaţia automobilelor creşte ris­cul de producere a accidentelor vas­culare în cazul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani, de fiecare dată când zgomotul din trafic creşte cu zece deci­beli, riscul de producere a unui acci­dent vascular crescând, în medie, cu 14%, iar peste nivelul de 60 de decibeli, riscul de accident vascular cerebral creşte cu până la 27%. Studiul a fost publicat în revista European Heart Journal, anunţă Mediafax.

 

Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres