Pontaj electronic cu întreţinere, de aproape 30.000 de lei la Primăria Timişoara

Oportunitatea achiziţiei sistemu­lui de pontaj electronic din Primăria Timişioara a fost extrem de contro­ver­sată. Totuşi, faţă de cheltuiala iniţială, din 2009, sistemul mai necesită întreţinere şi dezvoltare care nu e deloc ieftină. Un contract de achiziţii de servicii de acest gen este unul dintre primele produse de pe lista de “cumpă­ră­turi publice” ale Municipalităţii timişorene pe acest an. Decla­rându-se de la început împotriva acestui sistem, reprezen­tanţii Sindicatului Funcţionarilor Primăriei Timişoara spun că argumentul cu care s-a reuşit “trecerea” achiziţiei acestui sistem prin Consiliul Local ar fi fost “o minciună ordinară”.

Achiziţie la o singură sursă

Acum doi ani, când a fost introdus sistemul de pontaj electronic la Pri­mă­ria Timişoara, au existat destul de mul­te controverse legate de oportunitatea achiziţiei. Conform informaţiilor ve­hiculate atunci, sistemul costase 57.000 de lei, adică peste 13.000 de euro şi a în­­locuit vechiul sistem, pe bază de car­tele, care a fost introdus în 1999 şi a funcţionat timp de aproape un deceniu. Printre motivele schimbării vechiului sistem s-a numărat şi suspiciunea că o cartelă a vechiului sistem se putea îm­prumuta unui coleg, care să o treacă prin sistemul de pontaj. Cheltuiala fă­cută de Primărie nu s-a oprit însă la achiziţia în sine. Astfel, printre primele achiziţii publice ale Primăriei Timi­şoara din acest an, făcută publică zilele trecute, se numără şi un contract de în­treţinere şi dezvoltare a Sistemului Informatic de pontaj electronic.

Primăria a cumpărat aceste servi­cii prin negociere fără anunţ de parti­cipare, motivând că “serviciile pot fi fur­­nizate numai de un anumit ofertant, din motive legate de protejarea unor drep­turi de exclusivitate”. Ca atare, s-a pri­mit, evident, o singură ofertă. Şi da­că Primăria a evaluat valoarea con­trac­tu­lui la suma de 28.900 de lei, ofer­ta pri­mită, pentru care s-a şi adjudecat con­tractul, a fost foarte apropiată – adică 28.612 lei, diferenţa fiind de 388 de lei.

O instalare cu scandal

De la început, din 2009, când s-a instalat acest sistem nou, acesta a fost contestat de o parte din funcţionarii Primăriei şi de Sindicatul Funcţio­na­rilor Publici din Municipalitatea timişo­reană. Atunci s-a realizat şi o listă de semnături cu cei care nu erau de acord cu implementarea acestui sistem, menţionându-se că respectivii angajaţi “nu sunt de acord cu stocarea (memo­rarea) amprentei digitale personale şi utilizarea acesteia prin mijloace auto­mate pentru accesul în instituţie, în­trucât nu ni s-a comunicat o dispoziţie scrisă a conducătorului instituţiei din care să rezulte obligaţia noastră de a pune la dispoziţie date cu caracter personal, întrucât amprenta digitală este considerată dată cu caracter personal”.

În ciuda acestor poziţii adverse, sistemul a fost implementat, achiziţia fiind aprobată de Consiliul Local. Re­prezentanţii Sindicatului Funcţiona­rilor Primăriei Timişoara spun însă că unul dintre argumentele cu care s-a reuşit trecerea achiziţiei acestui sistem prin Consiliul Local era total fals.

Tiberiu Negrei, liderul Sindica­tului Funcţionarilor Publici din Primă­ria Timişoara, declară că mai mulţi re­prezentanţi ai Primăriei au invocat în Consiliul Local că nu Timişoara este prima care implementează acest sis­tem, ci că pontajul electronic a fost im­plementat înainte şi la Primăria Cluj.“Aceasta a fost o minciună ordinară. Abia lunile trecute, adică la doi ani dis­tanţă, am primit mai multe comunicări din partea Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Cluj în care ni s-a precizat că abia în cursul anului trecut s-a încercat implementarea acelui sistem de către Municipalitatea clujea­nă. Şi pentru că funcţionarii au reuşit să demonstreze că acea colectare de amprente digitale este un abuz faţă de salariaţi, s-a renunţat la introducerea acestui sistem la Cluj. Ca atare, la Ti­mişoara s-a minţit cu neruşinare”, mai spune Tiberiu Negrei.