La ultimele tururi de scrutin, listele electorale permanente au fost în centrul discuţiilor legate de posibilele tentative de fraudă. Inclusiv în Timiş au existat reclamaţii făcute de partide politice sau de observatori, legate de liste electorale „împănate” cu cetăţeni decedaţi sau cu timişeni care au plecat definitiv din România, de ani buni sau poate zeci de ani. Post-factum, la distanţă de mai bine de un an de la ultimele alegeri, Autoritatea Electorală Permanentă s-a apucat să verifice felul în care Primăriile din Timiş îşi gestionează (ne)actualizarea listelor electorale permanente. Reprezentanţii Institutului pentru Politici Publice susţin însă că aceste verificări ar avea un alt substrat.


Morţi şi cetăţeni ce nu mai sunt români, chemaţi la urne

Inclusiv la alegerile prezi­denţiale, în Timiş, ca de altfel în toată ţara, au existat acuzaţii şi suspiciuni legate de listele electorale permanente pe care se regăseau persoane decedate sau plecate de ani de zile din ţară, în locul cărora e posibil să se fi votat. Această problemă a fost remarcată cu precă­dere în Timişoara, iar sursele de ne­re­guli pe aceste liste sunt consi­de­rate de către A.E.P. Persoa­nele vârstnice dispărute de la domiciliu şi despre care nu mai există informaţii, existând o pu­ternică prezumţie că acestea nu ar mai fi în viaţă, persoanele majore dispărute de la domici­liu şi despre care nu mai există informaţii, dar a căror vârstă, potrivit datelor oficiale din registrele de evidenţă, nu poate duce la prezumarea decesului, dar şi persoanele dispărute de la domiciliu şi despre care exis­tă indicii că ar fi părăsit ţara fără să aibă întocmite formele legale.
A.E.P. a constatat că în anu­mite zone, printre care se regă­seşte şi ves­tul ţării,“un număr apreciabil de per­soane au pără­sit ţara fără să aibă întocmite documentele necesare, atât îna­inte de anul 1990, cât şi după această dată şi fără a-şi regle­menta ulterior situaţia juridică (spre exemplu, persoanele de etnie germană – saşi, şvabi – în zona Banatului)”, şi că aceste persoane continuă să apară în evidenţele autorităţilor române, deci şi pe listele electorale. 
Ca atare, în ultimele luni, repre­zentanţii A.E.P. au dema­rat o campa­nie de controale la Pri­măriile din Timiş, având în vi­zor listele electorale permanente.
Astfel, la Parţa, de exem­plu, s-a constat că nu au fost duse la îndepli­nire măsurile dispuse cu ocazia unui control anterior, făcut în 2009, şi că „nu au fost comunicate către Judecă­toria arondată modifică­rile operate în listele electorale permanente exis­tente la pri­mă­rie”, ceea ce înseamnă că morţii ar rămâne pe liste în even­tualitatea unor noi alegeri. Aceleaşi nereguli au fost con­sta­tate şi la Pri­măriile Dum­bră­viţa, Tormac, Ghi­roda, Recaş. La Primăriile Sânmihaiu Român sau Dudeştii Noi s-a constatat, în plus, că listele electorale per­ma­nente nu au fost semnate şi nici ope­rate cu modificările apă­rute. În cazul acestor nereguli, Primăriile au fost sancţio­nate cu amenzi de 1.000 de lei, pu­nân­du-li-se în vedere să reme­dieze defi­cienţele constatate.
Frecvenţa acestor controa­le este una interesantă, în con­diţiile în care verificările finan­ţărilor partidelor po­litice, de pildă, realizate tot de A.E.P., se fac după algoritmul un control-două pe an, la un singur partid. „Noi avem permanent această tematică de con­trol, cu listele electorale. Însă le facem în func­ţie de posibilităţile financiare şi de resursele umane disponibile. Se încearcă însă să se acopere cu con­troale toate Primăriile”, ne-a declarat un reprezentant al Biroului Co­mu­nicare al A.E.P., care a refuzat să se prezinte.


I.P.P. acuză interesul pentru achiziţionarea de softuri la A.E.P.

Adrian Moraru, director de progra­me al Institutului pentru Politici Publice, este de părere că frecvenţa controale­lor legate de listele electorale permanen­te ar putea fi pusă în legătură cu o serie de interese legate de achiziţionarea de softuri de pro­fil, pe care le-ar avea unii repre­zentanţi ai A.E.P. „Eu nu am vă­zut rezultate spectaculoase ale acestor controale. Există la A.E.P., şi spun asta cu riscul de a fi dat în judecată, unele persoa­ne care fac afaceri cu softuri şi care au tot interesul ca aceste softuri să fie achiziţionate de A.E.P., cu foarte mulţi bani. De aceea s-au popularizat destul de mult rezultatele acelor verifi­cări le­gate de votul multiplu. Se doreşte exis­tenţa unei motivaţii puternice pentru achiziţiona­rea acestor softuri, extrem de scum­pe. Multe nereguli nu au fost găsite de A.E.P. în ultima perioa­dă, pentru că ar fi fost direct in­teresaţi să iasă şi să spună : ui­taţi ce am găsit, mii, zeci de mii de fraude”.
În acest context trebuie spus că, pe 30 decembrie 2010 A.E.P. anunţa că a demarat procedu­ri­le în vederea atribuirii contrac­tului de achiziţii de ser­vicii de programe de software pen­tru sis­temul informatic al registrului electoral, precizând că „se va imple­menta până în 2012 Regis­trul electoral, o aplicaţie com­plexă care va permite crearea şi gestionarea bazei de date cu toate persoanele cu drept de vot din România, gestionarea deli­mi­tărilor secţiile de votate şi ela­borarea cu acu­rateţe maximă a listele de alegători”.