Poveste cu inceput fericit

Mai 2006 - este decapitata o retea de contrabandisti de tigari provenite din duty-free-uri din Moldova Noua, retea coordonata de un primar cu state ilicite si protejata de staff-ul Politiei de Frontiera Caras-Severin si de doua- trei "maini drepte" ale acestuia.

Aprilie 2007 - un politist rutierist timisorean este arestat in calitate de coordonator al unui grup transnational de crima organizata, avand ca obiect de activitate falsificarea de carduri.

Mai 2007 - este arestat un politist de frontiera de la Sannicolau Mare, acuzat de protejarea unui grup specializat in traficul cu migranti.

Uitandu-te peste aceasta agenda a cazurilor incadrabile si in prototipul actelor de coruptie si in cel al infractiunilor de crima organizata, probabil, o prima tendinta este aceea de a spune ca dovedirea ca si corupti a acestor functionari publici implica si demonstreaza coruptia din sistemul din care provin, ascunsa si negata ani si ani de zile. Sa incercam, insa, sa privim scoaterea acestor cazuri in lumina reflectoarelor si din alta perspectiva : din perspectiva dorintei de a indrepta aceste derapaje si de a da un semnal ca orice abateri similare vor avea aceeasi soarta. E adevarat, devoalarea lor nu face, pe termen scurt, o imagine buna Politiei, Politiei de Frontiera si nici Internelor, dar dovedind constanta si continuitate, ar putea sa o faca pe termen lung.

Ar trebui sa fim naivi sa credem ca, daca in anii precedenti nu am auzit de politisti sau frontieristi luati cu duba pentru semnarea "statului de plata" la traficanti intangibili, astfel de cazuri nu au existat. Sau ca, daca la Vama continua sa fie, oficial, liniste si curatenie, asa stau lucrurile si in realitate. Nu am auzit, de exemplu, in perioada de glorie a embargoului, cand pe Clisura faceau legea si stabileau bursa preturilor contrabandistii, sa fi fost arestat vreun politist de frontiera sau vreun vames. La fel cum, in epoca de aur a duty-free-urilor, din anii 2000 - 2004, nu am auzit sa fi fost declansata o ancheta pentru a vedea de unde vin, unde pleaca si cum pleaca tigarile de contrabanda. Si, cu atat mai putin, sa fi auzit de vreo arestare. Demascarea acum a acestor fapte nu se traduce printr-un grad mai ridicat de coruptie decat in anii precedenti, ci, credem, printr-un semnal dat si accentuat de o parte din staff-ul de la Interne si preluat in teritoriu ca, de la inceputul anului 2005, este liber la "deratizare". Cu riscul pierderilor inregistrate la capitolul imagine.

Insa in spatele fiecarei actiuni de genul acesta pandeste pericolul unei povesti fara sfarsit sau cu final previzibil fericit pentru inculpatii care nu mai ajung infractori. Sistemul functioneaza inca bine, in detrimentul statului, al legii, al moralei, pentru ca, la noi, colaborarea dintre institutii este adesea doar declarativa. Intr-un caz care se anunta de mare coruptie, cu probe care par indestructibile, pot interveni pe parcurs rechizitorii prost intocmite, pot fi ratacite probe esentiale, se pot da interpretari originale in instanta care, toate, converg spre un final care-si merita toti banii. O a doua parte proasta intr-un astfel de caz o reprezinta perceptia majoritatii care vede doar finalul : un individ arestat pentru o contrabanda de un milion de euro sau pentru protejarea ei va fi posesorul unei scoateri de sub urmarire penala sau al unei condamnari minuscule, si aceea, cu suspendare.

Macar din perspectiva amenintarii povestii fara final, in arestarea acestor oameni ai legii ar trebui vazuta partea buna. Cineva da semne de intoleranta. Si e un inceput.