Renumele de “oraş verde” sau “oraş al parcurilor” nu se potriveşte mai deloc cu caracterizarea făcută de Comisia Europeană Timişoarei, care desemnează municipiul de pe Bega drept unul dintre cele mai prăfuite şi poluate centre urbane din spaţiul comunitar. De altfel, poluarea dintr-o serie de oraşe mari din ţară, printre care şi Timişoara, este motivul pentru care împotriva României s-a declanşat procedura de infringement, pentru neconformare la cerinţele de mediu stabilite de forurile europene.


Vină comună

Ministerul Mediului a pri­mit, la finele săptămânii trecute, de la Comisia Europeană, avizul privind începerea procedurii de infringement în România, din cauza poluării. Prin procedura de infringement, Comisia Euro­peană poate penaliza un stat membru, dacă acesta nu-şi în­deplineşte obligaţiile asumate în faza de pre-aderare, iar în cazul persistenţei neregulilor, se poate ajunge în instanţă, la Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene. În urma unei sentinţe date de această instanţă, se pot aplica sancţiuni care pot fi de ordinul sutelor mii de euro pentru fie­care zi de neconformare.  

Printre motivaţiile declan­şării acestei proceduri de sanc­ţionare se numără şi faptul că în aglomerări urbane mari, precum Timişoara şi Galaţi, cantitatea de praf a depăşit cu mult normele europene.

Problema nu este nici pe departe nouă, fiind semnalată încă din 2003 sau 2004, când România începea să se pregă­tească serios pentru integrare. Reprezentanţii Gărzii de Mediu Timiş spun că încă din 2004 Ti­mişoara ar fi trebuit să se con­formeze normelor europene de mediu, având în vedere că, în cazul prafului din atmosferă, au existat destul de multe momente în ultmii ani când s-au depăşit şi de zece ori concentraţiile ma­xime admise.

“În privinţa acestei pro­ceduri de infringement pot spu­ne doar că noi, în teritoriu, sun­tem structură de execuţie. Avi­zul legat de declanşarea pro­cedurii a fost trimis pe plan central. Rămâne de văzut ce dispoziţii vom primi, ca urmare a acestui fapt. Din ce am înţeles, această procedură e, totuşi, una premergătoare trimiterii în in­stanţă. Ţine de noi să luăm mă­surile necesare ca situaţia să nu se agraveze. Ce vă pot spune e că noi am sancţionat Primăria Timişoara cu avertismente în privinţa depăşirilor de pulberi în suspensie din atmosferă. Ca instituţie, nu putem face altceva decât să dăm avertismente şi sancţiuni graduale”, ne-a decla­rat Marian Eperieş, comisarul şef al Gărzii de Mediu Timiş.

De altfel, şi şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, în vizita sa făcută anul trecut la Timişoara, atenţiona că Primăria trebuie să facă rapid ceva pentru încadrarea în limi­tele normale în ceea ce priveşte poluarea aerului. “Explicaţii sunt, ţin de faptul că există trafic de tranzit, dar nu există o centură completă a municipiului, de fap­tul că există construcţii neter­minate, de faptul că zonele de verdeaţă sunt mai înalte decât bordurile şi atunci zăpada antre­nează pâmântul la rigolă. Dar noi trebuie să luăm măsuri ca să reparăm calitatea vieţii pentru cetăţenii Timişoarei. Remedie­rile trebuie făcute cu cap şi la timp. Depăşirile au fost mari, uneori de 80 la sută. Regle­mentările europene sunt foarte stricte”, declara, anul trecut, Silvian Ionescu.


Un oraş înecat în praf

Depăşirea cu mult a limi­telor legale de poluare a aerului este confirmată de staţiile de monitorizare a calităţii aerului, pe care le are în Timişoara Agen­ţia Regională pentru Protecţia Mediului. “Cele mai mari depă­şiri au fost semnalate la staţiile de monitorizare din Calea Şa­gului şi Calea Aradului, traficul fiind sursa preponderentă a acestor concentraţii de pulberi care depăşesc limita admisă”, ne-a declarat Doina Marin, şeful Serviciului Monitorizare al Agen­ţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.

Dacă normele europene permit cel mult şapte depăşiri ale concentraţiilor de praf în aer pe an, în Timişoara aceste depăşiri sunt de zece ori mai multe, valori confirmate şi pe parcursul anului trecut.

Anul trecut au existat luni, precizează studiile Agenţiei Re­gionale pentru Protecţia Mediu­lui, când, din şase probe legate de concentraţie de pulberi în aer, în patru se înregistrau depăşiri ale concentraţiei maxime admisi­bile. Ceea ce înseamnă că timi­şorenii sunt supuşi constant unei poluări masive care le afectează în mod semnificativ starea de sănătate.

Anul trecut, Agenţia pentru Protecţia Mediului a realizat un “Program integrat de gestionare a calităţii aerului în judeţul Ti­miş” şi, în cadrul acestuia, s-a convenit să se realizeze întâlniri periodice cu structurile respon­sabile, pentru a se vedea care sunt cele mai bune soluţii pentru rezolvarea problemei depăşirilor concentraţiilor de praf maxim admise. În cadrul aceluiaşi pro­gram s-a decis împărţirea mu­nicipiului în zone operative, ve­rificate zilnic în teren. Însă până în prezent, în afară de montarea unui panou cu afişaj electronic, amplasat la intrarea in Parcul Central, care indică mai tot timpul depăşiri ale cantităţii maxime admise de praf în aer, nu au fost vizibile alte finalităţi concrete ale programelor şi strategiilor implementate.

Programul integrat de ges­tionare a calităţii aerului în Ti­miş relevă faptul că nu doar Ti­mişoara are o problemă legată de concentraţiile nocive de praf din atmosferă, ci şi Dumbrăviţa, Ghiroda, Giroc şi Moşnita Nouă, cauzele fiind, pe lângă trafic, “sursele din activitatea indus­trială, din sistemul centralizat şi individual de încălzire a popu­laţiei, din centralele termoe­lec­trice şi din activitatea de con­strucţii”.

Conform aceluiaşi docu­ment, efectele pe care aceste concentraţii mari de praf din aer le au asupra sănătăţii sunt grave : particulele mici de praf pot pă­trunde în alveolele pulmonare, provocând inflamaţii şi into­xicări. “Pe de altă parte, praful e combinat gaze iritante, ele­men­te toxice şi substanţe canceri­gene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitro­com­puşi)”, se arată în Programul in­tegrat de gestionare a calităţii ae­rului în judeţ.


Soluţii există, dar sunt foarte costisitoare

Soluţiile identificate până în prezent pentru re­ducerea cantităţii de praf în aer, în Timişoara, nu sunt deloc ieftine, totuşi ele im­plică un cost mult mai mic decât cel al prezumtivelor sancţiuni de sute de mii de euro pe zi pe care le-ar pre­supune condamnarea Româ­­­niei, în urma procedurii de infringement.

Astfel, s-a propus de către Agenţia pentru Pro­tecţia Mediului restricţio­narea traficului greu în Ti­mişoara, conectarea şi ex­tinderea pistelor pentru biciclete pe raza Timişoarei cu încă zece kilometri (in­vestiţie de 250.000 de lei), fluidizarea circulaţiei rutiere prin crearea de sensuri uni­ce în zona de nord a muni­cipiului Timişoara (270.000 de lei), instituirea restric­ţiilor de viteză la 30 de ki­lometri pe oră în Timişoara, în zona instituţiilor de în­văţământ şi în zonele rezi­denţiale sau în apropierea pieţelor (150.000 de lei), creşterea gradului de fo­losire a transportului public prin extinderea reţelelor de transport public de călători (propuneri “valorând” câ­teva milioane de lei), lăr­girea la patru benzi de cir­culaţie a Drumului Judeţean 592 Timişoara - Moşniţa Nouă (6,1 milioane de euro), achiziţionarea a cinci as­piratoare pentru trotuare şi zonele pietonale din Ti­mişoara (75.000 de euro bucata) şi lista ar putea continua. Cele mai scumpe investiţii ar fi cele de reducere a poluării în cazul staţiilor Colterm, totalizând, conform propunerilor din Programul integrat de ges­tionare a calităţii aerului în judeţul Timiş, peste 35 de milioane de euro.

În acest an, Primăria a luat o serie de măsuri con­crete de reducere a canti­tăţii de praf în aer, în oraş, printr-o Hotărâre de Con­siliu Local care pleacă de la premisa că administraţia trebuie să acţioneze “asupra cauzelor care generează depăşirea nivelul maxim admis de pulberi din Ti­mi­şoara (de aproximativ zece ori mai mare decât nivelul maxim admis), şi nu asupra efectelor, ca până acum”. Astfel, se consideră că una dintre principalele surse de praf din Timişoara o repre­zintă pulberile pro­venite în urma operaţiunilor de des­zăpezire cu amestecuri de soluţie salină şi nisip : “După dispariţia zăpezii pe drumuri rămân straturi considera­bile de resturi solide pro­venite din soluţia de desză­pezire care, după us­care, da­că nu s-au colmatat canali­zările, se dispersează în aer, datorită vântului şi traficului auto”. Ca atare, respectiva Hotărâre de Con­siliu Local adoptată luna trecută pre­ve­de că “se inter­zice folosirea, în cadrul ope­raţiunilor de deszăpezire, a amestecurilor ce conţin im­purităţi (nisip, urme de sol etc.). Se vor uti­liza doar so­luţii antiderapante care nu afectează mediul încon­ju­rător”.

Aceeaşi Hotărâre de Consiliu Local precizează că în proporţie de 90%, în Timişoara bordurile care delimitează zona de pro­tecţie a drumurilor se află cu 10 - 20 cm mai jos decât ni­velul zonei cu iarbă, astfel, din cauza ploilor, solul se scurge pe şosea şi col­ma­tează canalizările sau se dispersează în atmosferă.

Ca atare, Hotărârea de Consiliu Local prevede că se va elimina stratul de sol şi resturi vegetale pe porţiunea cuprinsă între carosabil şi trotuar, după aceea, su­prafaţa respectivă va fi amenajată astfel: pe o adâncime de 50 cm de la bordură spre trotuar se va amenaja o bandă cu pietriş ornamental, iar suprafaţa rămasă va fi amenajată folosind gazon de fixare şi specii arboricole.

În motivaţia acestei hotărâri se precizează că soluţiile de până acum de îndepărtare a prafului în Timişoara nu par să fi avut efectul scontat, deşi au fost foarte scumpe : “Spălările efectuate de Retim în Ti­mişoara, în perioada 1 aprilie 2010 - 30 septembrie 2010, au costat Municipalitatea 1.710.100 de lei”.