Timpolis
Agerpres:
Pensia medie în România este de 750 lei, respectiv 175 de euro, fiind cea mai micã din Uniunea Europeanã. Conform ultimelor sondaje, din cei 5,5 milioane de pensionari din tara noastrã, 3,5 milioane trãiesc sub pragul de sãrãcie     -     Acesta a precizat, totodatã, cã reprezentantii FMI au promis cã vor ridica - la nivelul întâlnirilor cu Guvernul - si problema restituirii contributiei de 5,5% la asigurãrile de sãnãtate, încasatã în baza Ordonantei de Urgentã nr. 107/2010     -     Dumitru Cojanu, Presedintele Federatiei Nationale Unirea a Pensionarilor din România: FMI acceptã majorarea pensiilor cu 5%, însã numai dacã se identificã resursele bugetare necesare     -     Mihai-Rãzvan Ungureanu: Tratatul fiscal semnat de România nu aduce austeritate decât dacã se risipeste banul public     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a arãtat miercuri îngrijorat de cresterea euro, dar a afirmat cã are încredere în guvernatorul Bãncii Nationale a României (BNR).     -     Cotatiile actiunilor listate la BVB s-au depreciat usor, miercuri, în medie cu 0,06%, evolutie mãsuratã de indicele compozit BET-C, în timp ce indicele BET-FI al SIF-urilor a scãzut cu 0,31%     -     În altã ordine de idei, întrebat dacã fostul senator PSD Ion Moraru este propunerea sa pentru Secretariatul General al Guvernului, Ponta a spus cã nu a luat o astfel de decizie     -     El a mai spus cã ministrul desemnat al Educatiei, Corina Dumitrescu, nu este în situatie de incompatibilitate     -     Premierul desemnat, Victor Ponta, a declarat miercuri cã, în cazul în care instanta va confirma pozitia ANI în ceea ce-l priveste pe Mircea Diaconu, propus pentru portofoliul Culturii, acesta va trebui sã pãrãseascã Executivul     -     ªedinta plenului Senatului de miercuri a fost suspendatã din lipsã de cvorum, anuntul fiind fãcut de presedintele acestui for, Vasile Blaga     -     Verestoy Attila l-a înlocuit în functia de chestor pe senatorul si liderul grupului UDMR din Senat Fekete Szabo Andras Levente, care si-a anuntat demisia în sedinta de miercuri a Senatului     -     Plenul Senatului a aprobat miercuri numirea senatorului UDMR Verestoy Attila în functia de chestor al Senatului, cu 52 de voturi pentru, 15 împotrivã si douã abtineri     -     Protejarea arbitrilor si a imaginii fotbalului, actiuni ferme pentru împiedicarea hãrtuirii arbitrilor si incidentele dintre jucãtori sunt principalele instructiuni date de cãtre Pierluigi Collina, directorul de arbitraj al UEFA     -     Aproape 280 de concurenti s-au înscris deja la cea de-a IV-a editie a competitiei Enduro Panorama, programatã în perioada 4-6 mai pe drumurile de munte din Þinutul Pãdurenilor, în judetul Hunedoara     -     Lupta împotriva depresiei la locul de muncã trebuie sã fie o prioritate la nivelul UE, potrivit unei campanii lansate de o asociatie care luptã împotriva acestei afectiuni     -    
editia 24 - 27 mai 2012
rss feed
Aboneaza-te pentru a primi buletinul de stiri pe e-mail

22°C

Umiditate:78%
Viteza vantului:14 KMH
Vizibilitate:11 km
  4.4587
  3.5272
Eveniment | 13 - 16 ianuarie 2011 | Mircea PAVELESCU
Micsoreaza fontMareste font

Contribuţii la asigurările de sănătate pentru românii fără venituri

Prea puţini plătitori, prea mulţi beneficiari – ecuaţie dificilă la C.J.A.S. Timiş


Pentru că s-a constatat că raportul plătitori-beneficiari continuă să fie deficitar, se doreşte extinderea grupului de contribuabili la bugetul de asigurări de sănătate, ultimii luaţi în vizor fiind cei care, deşi nu au nicio sursă legală, vizibilă de venituri, nu au solicitat indemnizaţii sociale, semn că au surse nedeclarate de câştig. Aceste persoane vor trebui, din acest an, să plătească lunar contribuţii la fondul de asigurări de sănătate. Foşti şefi ai Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş spun că încă de acum patru - cinci ani s-a luat în discuţie faptul că sunt prea mulţi exceptaţi de la plata asigurărilor de sănătate.


Asigurările de sănătate, obligatorii şi pentru cei cu venit zero

După cum spunea şi ministrul Fi­nanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, în ţară sunt foarte multe persoane care, deşi figurează ca având venit zero, tră­iesc în condiţii care i-ar face invidioşi şi pe vest-europenii înstăriţi.
Ca atare, s-a decis că e cazul ca gru­pul plătitorilor de asigurări de sănătate să se extindă şi cu cel al persoanelor fără venit. Acestea trebuie să plătească lunar o contribuţie la sănătate în va­loa­re de 37 de lei, adică 5,5% din salariul minim pe economie, dacă nu au fost înregistrate la Primărie ca beneficiare ale unor ajutoare sociale (ceea ce în­seamnă că au alte surse de venit, ne­de­clarate). Persoanele fără venit trebuie să depună o cerere la Primărie pentru a beneficia de ajutor social, şi în acest caz contribuţia la sănătate va fi plătită de către Primărie. În cazul în care nu pot face dovada acestui ajutor social, trebuie să plătească lunar contribuţia la asigurările sociale de sănătate, potrivit Legii privind reforma sănătăţii.
Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în România sunt 10,8 milioane de persoane exceptate de la plata contribuţiei la asigurările de sănătate, dintre care 4,2 milioane de copii, 3,5 milioane de pensionari cu pensii sub 740 de lei şi 3,1 milioane de persoane cuprinse în legi speciale.
Exceptaţii de la plată, care bene­ficiază totuşi de asistenţă medicală, sunt cu mult mai mulţi decât plătitorii de asigurări, al căror număr se ridică la 8,28 milioane de persoane.


Cum pot fi găsiţi aceşti oameni?

Deşi consideră că e o prevedere re­lativ bună, fostul director al Casei Ju­deţene de Asigurări de Sănătate Timiş, deputatul P.N.L. de Timiş Horia Cris­tian, este de părere că va fi extrem de greu de implementat. “Cum îi găseşti pe aceşti oameni? Şi cum îi obligi să se asigure? De fapt, nici nu-i poţi obliga, ci doar în momentul în care solicită asis­tenţă medicală, să-i pui să plătească retroactiv pe o perioadă de timp”.
Fostul şef al C.J.A.S. Timiş mai spu­ne că, pe perioada cât s-a aflat la con­ducerea instituţiei, a constatat că e un număr anormal de mare de categorii de populaţie din judeţ exceptate de la plata asigurărilor de sănătate. “Sunt, într-ade­văr, foarte mulţi. Dar, de fapt, nici nu se poate spune că aceste categorii erau scutite de la plată. De exemplu, pentru cei cu handicap trebuia să plătească contravaloarea serviciilor medicale ofe­rite Ministerul Muncii, pentru elevi, trebuia să plătească Ministerul Educa­ţiei, şi aşa mai departe. Lucru care nu s-a întâmplat. S-a amânat plata în fiecare an, numai că acum nu se mai poate. S-a ajuns într-o situaţie-limită, sunt prea mulţi beneficiari şi mult prea puţini plătitori”.
Şi el fost director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, medicul Li­viu Cârstea, acum lider al Sindica­tului “Sanitas” Timiş, spune că dintotdeauna au existat categorii exceptate de la plata asigurărilor de sănătate. “Aşa au fost regulile, dar acum văd că nu se mai res­pectă nicio regulă, E adevărat, ştiu că s-a discutat în Consiliul de Adminis­tra­ţie al C.J.A.S. despre faptul că sunt mult prea multe scutiri de la plata asigurări­lor de sănătate. Dar era vorba de anu­mite categorii de contribuabili cum ar fi deportaţii în Bărăgan, răniţii în Revo­luţie, şi aşa mai departe. E ciudat să nu mai respectăm chiar nimic”.
Şi pe parcursul anului trecut în Ti­miş, banii pentru sănătate, şi aşa in­su­ficienţi, au trebuit de multe ori obţinuţi cu forcepsul, prin executări silite sau blocări de conturi. În decursul unui in­terval de doar trei luni Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş a exe­cutat silit 106 de persoane fizice auto­rizate pentru neplata asigurărilor de sănătate şi a încasat 255.000 de lei. Cele mai mari restanţe le aveau avoca­ţii, notarii, arhitecţii şi proiectanţii.
Nume: *
Subiect: *
Mesaj: *

 


Greenpeace
1radio-logo-3
AgerPres