Prejudicii de milioane de lei la Primăriile timişene

Despre comunele timişene „înfiinţate” la normă, adesea din raţiuni pur electorale, s-a vorbit destul de mult în ultimii ani. Mai ales în condiţiile în care bugetele de criză au adus Primăriile unor localităţi la un pas de faliment. Ultimul raport al Curţii de Conturi, publicat zilele trecute, demonstrează că în Timiş există administraţii locale, şi din localităţile mici nou înfiinţate, dar şi din oraşele mari, care comit nereguli grave în gestionarea banilor publici. Din nefericire, pentru aceste nereguli de cele mai multe ori nu răspunde nimeni.

Jaf generalizat

Concluziile ultimului raport al Curţii de Conturi, publicat zilele trecute, sunt îngrijorătoa­re şi demonstrează că bugetele şi politicile de austeritate nu au împiedicat instituţiile publice să comită nereguli grave în proce­sul de administrare a banilor pu­blici. Conform acestui raport, bugetul a fost prejudiciat în 2010 de către administraţia cen­trală şi locală cu 3,2 miliarde lei prin neîncasarea la termen a unor venituri, utilizarea nele­gală a fondurilor, salarii acor­date fără respectarea legii, per­sonal angajat pe posturi nebu­getate şi încălcarea normelor achiziţiilor publice. 

Efectuarea de plăţi fără documente justificative care să ateste realitatea şi exactitatea sumelor datorate, decontarea unor lucrări de investiţii nee­fectuate de antreprenori, efec­tuarea de plăţi peste normele, cotele şi baremurile aprobate prin contractele de prestări de servicii, drepturi de deplasare acordate peste baremurile lega­le, efectuarea necorespunză­toare a controlului fiscal şi fi­nanciar de stat, neverificarea de către organele de inspecţie fiscală a tuturor obligaţiilor datorate bugetelor de către contribuabili sunt doar câteva din cauzele identificate de Cur­tea de Conturi care au prejudi­ciat bugetul în anul 2010. “La categoria deficienţelor care au generat prejudicii, cele mai frecvente abateri se datorează nerespectării legislaţiei privind efectuarea cheltuielilor din fonduri publice, 4.584 cazuri, respectiv 90% din total, situaţie care arată că disciplina finan­ciară în domeniul finanţelor pu­blice este frecvent încălcată de responsabilii cu gestionarea fon­durilor publice”, au precizat inspectorii Curţii de Conturi.

Pentru a argumenta acest lucru, Curtea de Conturi a pre­cizat că, din 1.534 conturi de exe­cuţie supuse auditului finan­ciar, doar 63 (4%) au îndeplinit condiţiile legale pentru a li se acorda certificatul de confor­mitate.

Primăriile timişene, prezenţe constante în rapoartele Curţii de Conturi

Până în prezent, în toate ra­poartele anuale ale Curţii de Conturi au fost menţionate zeci de nereguli în ceea ce priveşte gestionarea banilor publici la Primăriile timişene. Acest ultim raport dat publicităţii nu face excepţie, din acest punct de vedere.

Lista începe cu neregulile legate de neaplicarea tuturor mă­surilor prevăzute de lege pri­vind urmărirea şi încasarea cre­anţelor bugetare înregistrate în evidenţele fiscale şi contabile, mai exact, taxa pe valoarea adă­ugată pentru anumite opera­ţiuni, sume datorate pentru per­soanele cu handicap neangaja­te. Aici este nominalizată Pri­măria Jimbolia, cu suma de 889.000 de lei. Tot în Timiş este menţionată Primăria Dumbră­viţa, pentru nerestituirea la fi­nele anului a sumelor primite de la bugetul de stat sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finan­ţarea unor cheltuieli descentra­lizate la nivelul bugetelor locale sau a subvenţiilor cu diferite destinaţii, suma în cauză fiind de 102.000 lei.

Comunele Banloc, Lenau­heim, Tomnatic şi Ghilad sunt menţionate cu nereguli legate de nerespectarea prevederilor legale privind efectuarea inven­tarierii patrimoniului şi reeva­luării tuturor elementelor patri­moniale la termenul prevăzut de lege, precum şi asigurarea integrităţii bunurilor patrimo­niale.

Ca în fiecare an, în cursul controalelor la Primării au fost depistate nereguli legate de contractele de lucrări publice (cum ar fi plăţi peste normele, cotele sau baremurile aprobate, efectuarea de cheltuieli fără contraprestaţie ca urmare a ac­ceptării la plată a unor cantităţi de lucrări neexecutate, plăţi nelegale pentru lucrări supra­dimensionate prin înscrierea unei cantităţi mai mari decât cele real executate), fiind men­ţionate în acest sens, cu posi­bile prejudicii identificate, pri­măriile Cenei – 427.000 de lei, Dumbrăviţa – 930.000 de lei şi Banloc – 946.000 de lei.

Amenzi şi sesizări penale

Ca în fiecare an, nu au lip­sit nici la acest ultim control al Curţii de Conturi cazurile de apli­care de amenzi contraven­ţio­nale. Însă este greu de estimat fi­nalitatea acestui tip de sanc­ţiuni, pentru că nu o dată ele se dau generic, pe instituţie, şi sunt achitate din bani publici. În plus, în cazul în care se dau no­minal, sunt contestate în Justi­ţie, şi există toate şansele ca echi­pa Primăriei să se schimbe pâ­nă când se finalizează procesul.

Potrivit acestui ultim ra­port al Curţii de Conturi, au pri­mit amenzi Primăria Oraşului Jimbolia, pentru încălcarea prevederilor legale cu privire la asigurarea integrităţii bunurilor aflate în proprietate sau în ad­ministrare şi la organizarea şi ţi­nerea la zi a evidenţei patri­mo­niului, Primăria Banloc, pen­tru decontarea unor lucrări care nu au fost executate, şi Primăria Giarmata, pentru neprezen­ta­rea situaţiilor financiare în ve­derea aprobării acestora de către Consiliul Local.

Dacă în alţi ani controlul Curţii de Conturi la Primăriile timişene se încheia, de regulă, fără sesizări penale, de această dată a existat un caz de acest gen. Este vorba despre celebrul contract legat de activităţile de întreţinere a drumurilor muni­cipale din Timişoara. În acest caz Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că o activitate (pro­fitabilă) de interes local a fost într-o primă fază, parţial, trans­ferată către o zonă de interes privat (65%), pentru ca ulterior toată activitatea şi întreg patri­moniul ca sursă de venit public local să se regăsească exclusiv către aceeaşi zonă de interese private.

Preşedintele Comisiei Economice a C.J. Timiş : “Sunt Primării incapabile să se auto-gestioneze”

Şi de această dată, o bună parte dintre neregulile con­statate de Curtea de Conturi au fost identificate la primăriile “tinere” din Timiş – e vorba de comune înfiinţate în ultimii şa­se - şapte ani, în urma unor pro­iecte de legi bazate pe referen­­dumuri locale, comune create nu o dată ca urmare a unor in­terese pur electorale. De alt­fel, faptul că la sfârşitul anului tre­cut o parte dintre aceste comu­ne au ajuns la un pas de a intra în incapacitate de plată a recon­­firmat că au fost înfiinţate fără se se ţină cont de posibilităţile lor de auto-susţinere financia­ră. “Experienţa de până acum a demonstrat că unele Primării din aceste comune nou înfiin­ţa­te sunt incapabile să se auto-gestioneze financiar. Sper ca, deşi există proiecte de legi în acest sens, să nu mai asistăm în acest an, înainte de alegeri, la în­fiinţarea unor noi comune în Ti­­miş”, spune Viorel Sasca, pre­şedintele Comisiei Econo­mice a Consiliului Judeţean Timiş.

“Ar trebui să se precizeze dacă aceste prejudicii descoperite sunt recuperate vreodată”

Radu Nicolae, director de programe al Centrului pen­tru Resurse Juridice crede că deşi prejudiciile constatate de Curtea de Conturi demon­strea­ză că instituţia nu are reticenţe legate de efectuarea de controale, totuşi, din punc­tul său de vedere, mult mai relevant ar fi să se prezinte suma care a fost recuperată din aceste prejudicii consta­tate. “Am văzut că şi de aceas­tă dată au fost constatate pre­judicii mari, însă care e fina­litatea acestor constatări? Multe din rezultatele acestor controale sunt contestate în instanţă, şi chiar în eventua­litatea în care procesele sunt câştigate de Curtea de Con­turi, am mari dubii că sumele sunt recuperate de la cei care au comis respectivele nere­guli. De regulă, nu se întâmplă acest lucru. Eu cred că foarte relevant ar fi un raport ulterior în care Curtea de Conturi să arate cât s-a reuşit să se recu­pereze din prejudiciile con­statate în anii anteriori, şi pre­zentate în rapoartele anuale. Altfel, nu văd sensul acestor acţiuni”, afirmăreprezentantul C.R.J.