Premieră judeţeană : închisoare cu executare pentru deturnare de fonduri U.E.

Poate şi în urma recomandărilor reprezentanţilor Comisiei Euro­pene care i-a reproşat României pedepsele extrem de blânde pe care le riscă cei care deturnează fonduri europene, în ultimele luni instanţele din ţară par să înceapă să dea pedepse de închisoare cu executare pentru cazurile grave de acest gen. Această tendinţă pare să fie preluată şi în Timiş, unde recent a fost pronunţată o hotărâre definitivă şi irevocabilă de condamnare la închisoare cu executare pentru tentativă de uz de fals, având ca scop obţinerea ilegală de fonduri comunitare.

Pedeapsă în premieră în Timiş

Dacă până acum pe cazurile dove­dite de tentativă de fraudare a fondu­rilor comunitare s-au dat, în Timiş, cel mult pedepse de închisoare cu suspen­dare, recent Curtea de Apel Timişoara a schimbat această regulă, confirmând o sentinţă dată anterior de Judecătoria Deta în acelaşi caz.

Protagonistul acestui dosar este Muntean Ioan, un proprietar de tere­nuri din Banloc, care ar fi încercat să obţi­nă în mod nelegal subvenţii pe hectar de­contate din bugetul comunitar, pentru suprafeţe de teren care nu îi aparţi­neau. Instanţa a decis condamnarea sa la un an şi şase luni închisoare pentru tenta­tivă la infracţiunea de folosire sau pre­zentare de documente ori declaraţii fal­se, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fon­duri din bugetul general al Comunităţii Eu­ropene. De asemenea, a revocat bene­ficiul suspendării unei pedepse pronun­ţate anterior, astfel că acum Muntean Ioan va executa doi ani şi şase luni în­chi­soare, semn că nu întotdeauna un recurs funcţionează doar în favoarea apelan­tului. În plus, instanţa i-a interzis fermie­rului din Banloc dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În acest caz lucrurile s-au mişcat foarte repede, inculpatul fiind trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 25 martie 2010. Astfel, inclusiv cu faza de apel, procesul nu a durat mai multe de un an şi jumătate, termenul fiind unul rezonabil faţă de alte procese care se întind pe ani de zile.

Conform procurorilor, Muntean Ioan a utilizat în cadrul procedurilor A.P.I.A., privind obţinerea de plăţi di­recte pe suprafaţă pentru anul 2009, do­uă înscrisuri oficiale emise de Primăria comunei Banloc, înscrisuri al căror con­ţinut fusese falsificat prin adăugarea unor menţiuni nereale în legătură cu suprafa­ţa păşunilor închiriate şi două formulare conţinând date inexacte şi incomplete.

Aceste documente au fost utilizate pentru a obţine pe nedrept suma de 130.062 de lei, reprezentând fonduri ne­rambursabile pentru agricultură, prove­nite din bugetul general al Comunităţilor Europene. Aceşti bani nu au mai fost acordaţi ca urmare a intervenţiei Ser­viciului Antifraudă din cadrul A.P.I.A.

Oficial, fără nereguli, anul acesta

Condamnarea aceasta pare să fi avut efect, în sensul că în acest an în Banloc declarările de suprafeţe pentru obţinerea de fonduri comunitare s-au făcut cu corectitudine maximă.„De când am avut acel caz nu am mai avut niciun fel de nereguli semnalate. Au mai fost, poate, mici suprapuneri de suprafe­ţe, care nu pot fi însă imputabile celor care au făcut declaraţiile”, ne-a declarat primarul comunei Banloc, Cornel Toţa.

De altfel, în tot judeţul, în acest an nu au mai existat cazuri flagrante de declaraţii mincinoase sau falsuri pentru obţinerea de fonduri europene. „De la acele cazuri de la Secaş şi Banloc, în care am făcut sesizări structurilor cu compe­tenţă de verificare şi anchetă, nu am mai avut cazuri de declaraţii false sau ten­tative de fraude. Au mai existat doar câ­teva cazuri de suprapuneri de suprafeţe declarate, care sunt normale, apar în fie­care judeţ din cauza nepotrivirilor documentaţiei”, spune inginerul Dan Micluţa, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Timiş.