Criza economică a făcut ca statul să fie mult mai atent cu canalele prin care, indirect, se scurgeau, de la buget, în mod nejustificat sau nelegal, fonduri enorme. Aşa-numitele prestaţii sociale au fost luate în vizor, iar controalele făcute în acest domeniu au scos la iveală situaţii şocante legate de risipa de bani publici făcută de către stat. Noi şi noi dovezi legate de felul în care s-au utilizat fondurile aferente prestaţiilor sociale vin să se adauge la rezultatele obţinute de campania de controale făcută anul trecut în Timiş, legată de indemnizaţiile sociale şi de handicap. Curtea de Conturi a publicat recent în acest sens un raport în care arată cum s-au făcut plăţi nelegale sub forma indemnizaţiilor maternale şi cum statul a dat ajutoare rambursabile solicitanţilor de azil, ajutoare care nu au mai fost recuperate.


Controale încrucişate

În urma analizării justeţii acor­dării de diverse ajutoare sau pres­ta­ţii so­ciale, statul a reuşit, anul trecut, şi în Timiş, să reducă succesiv nu­mărul be­neficiarilor de diverse forme de ajutor din partea statului. Potrivit evidenţei Agenţiei Naţionale de Prestaţii Sociale, în Timiş erau în evidenţe, la începutul anului trecut, ca beneficiari de pre­staţii sociale, 212.528 de persoane. Acestora li se acordau, lunar, drepturi de peste 23,9 milioane de lei. Adică, aproape o treime din populaţia Timi­şului, soco­tit unul dintre cele mai bine dez­voltate judeţe din punct de vedere economic, beneficia, într-o formă sau alta, de un tip de ajutor social.

În urma verificărilor şi controa­lelor, realizate anul trecut, numărul s-a redus până la 179.704 persoane be­neficiare, însă suma acordată lunar nu a scăzut cu foarte mult, fiind de 22,1 milioane de lei.

Pe lângă controalele făcute anul trecut de către Inspecţia Socială, afla­tă pe atunci în subordinea Ins­pecto­ratului Teritorial de Muncă, în Timiş şi Curtea de Conturi s-a ocupat de veri­ficarea acordării diverselor drepturi sociale, realizând, cu înce­pere din 2009, o misiune de audit la toate Direcţiile Judeţene de Prestaţii Sociale din ţară. „Aceste verificări se fac pe­ri­o­dic, la nivel naţional şi lo­cal. Re­gula e ca o instituţie să fie contro­lată măcar o dată la trei ani”, ne-a declarat Ioan Con­dan, direc­to­rul adjunct al Came­rei de Conturi Timiş.


Pe urma indemnizaţiilor maternale

Cu ocazia acestor controale, in­spectorii Curţii de Conturi au cons­tatat că s-au făcut plăţi nelegale în sumă de 2,3 milioane lei, reprezen­tând in­dem­nizaţii pentru creşterea copilului, ne­reguli constatate la 22 de agenţii ju­deţene pentru prestaţii sociale (43% din totalul agenţiilor), printre cele 22 numărându-se şi cea din Timiş.

Motivele pentru care s-au dat bani pe lângă lege erau dintre cele mai di­verse – de la faptul că indem­nizaţia de creştere a copilului, stabi­lită pe baza veniturilor din activităţi independente estimate, nu a fost recalculată ulterior pe baza venitu­rilor efectiv realizate, până la faptul că beneficiarii realizau şi venituri din activităţi profesionale în perioada de întrerupere pentru creş­terea copilu­lui. S-a remarcat cu ocazia controlului că în foarte multe cazuri veniturile de­clarate de firmele unde erau an­gajaţi beneficiarii, şi pe baza cărora se calcula indemnizaţia mater­nală nu coincideau cu cele declarate de aceleaşi firme la Fisc, şi că s-a acor­dat indemnizaţie şi unor persoane care nici măcar nu stăteau cu co­pilul, la aceeaşi adresă.

În cazul Timişului, tot la Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale, Curtea de Conturi a mai remarcat, cu oca­zia controalelor, plăţi nelegale sub forma alocaţiei de plasament fami­li­al, unor persoane care au pierdut calitatea de reprezentant sau tutore.

În Timiş, dar şi în Dâmboviţa şi Tulcea s-a constatat că „nu s-au iden­tificat beneficiarii îndem­ni­zaţiei pentru creşterea copilului, care au încasat drepturi în valoare de 456.000 de lei şi la care au inter­venit, ulterior stabilirii drepturilor, modificări referitoare la: datele cuprinse în cererile de solici­tare, la recalcularea veniturilor esti­mate pe baza veniturilor efectiv reali­zate, în vederea stabilirii even­tualelor debite, după caz”.

Şi tot în Timiş, ca şi în Dâm­boviţa şi Giurgiu, s-a menţionat că debitele reprezentând indemnizaţii pentru creş­tere copil şi alocaţii de stat pentru copii, plătite necuvenit, nu au fost eviden­ţiate în conta­bi­litate, în vederea recu­perării de la beneficiari, pe bază de de­cizii de recuperare.

Noul director al Agenţiei Jude­ţene pentru Prestaţii Sociale, An­drei An­ca, precizează că nu se afla la con­ducerea instituţiei timi­şene la data controlului şi explică faptul că Agenţia nu are compe­ten­ţe de control în si­tuaţii punctuale când diverse firme de pe plan local elibe­rează angajaţilor ade­verinţe de venit „umflate” pentru a beneficia de la stat de o indemnizaţia mater­nală mai mare decât ar avea drep­tul respectivii salariaţi. „Nu cred că e nor­mal să se spună că Agenţia a făcut plăţi nelegale în acest caz. Noi nu avem competenţe de con­trol, în cazul acelor firme care au eliberat ade­verinţe pentru stabi­lirea cuantumului indemnizaţiei maternale, adeverinţe care nu erau conforme cu realitatea. Nu înţeleg, însă, de ce acei inspectori de la Curtea de Conturi nu au făcut se­si­zări penale acestor firme. Până la urmă, ar trebui, cu conducerea de atunci a Agenţiei, să se realizeze un astfel de demers pentru ca aceste con­troale să aibă o finalitate”.


România, în rol de „mama răniţilor”

Cu ocazia controalelor făcu­te de Camera de Conturi Timiş la Agenţiile Judeţene de Prestaţii Sociale, s-a mai des­coperit un alt canal prin care se scurg fonduri, teoretic ram­bursabile, din bugetul de stat, şi pe care statul nu mai are cum să le recupereze.

În condiţiile în care a făcut re­duceri drastice de prestaţii so­ciale, de pensii şi salarii cu pro­priii cetăţeni, statul român se arată mult mai darnic cu străinii. Potrivit Legii 122/2007, privind azilul în România, străi­nii care au obţinut o formă de protecţie în Ro­mânia pot bene­ficia de un ajutor ram­bursabil din partea Ministerului Mun­cii, timp de şase luni, cu posibili­ta­tea de prelungire pentru alte trei luni. Aju­torul se ridică la valoarea salariului mi­nim pe economie, pentru fie­ca­re membru al familiei şi se acordă în urma unei anchete sociale. Fon­durile băneşti necesare în vederea acordării acestui ajutor sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, ace­laşi mi­nister ai cărui reprezen­tanţi afir­mau săptămâna trecu­tă că sistemul public de pensii din România e unul de tip pira­mi­dal şi că nu se susţine în timp.

Potrivit aceleiaşi legi, persoana care a benefi­ciat de acel ajutor tre­buie să îl restituie “dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afec­tată în­treţinerea sa şi a familiei sale”.

Aşa stând lucrurile, se poa­te în­ţe­lege de ce Curtea de Con­turi a con­statat, cu ocazia con­troalelor realizate la Agenţiile Judeţene de Prestaţii Sociale, că în Timiş, ca şi în Suceava şi Pra­hova, nu au fost luate masuri de recuperare a ajutoarelor ram­bursabile acordate solicitanţilor de azil în Ro­mâ­nia, în valoare de 800.000 de lei.

„E adevărat, toţi cei ce solicită azil pot beneficia de acest ajutor ram­bursabil. Pro­blema e că recu­pe­rarea e de multe ori aproape imposibilă. Aceste persoane îşi schimbă foarte des domiciliul şi sunt extrem de greu de găsit. Noi îi urmărim, să vedem pe unde i-am putea repera, însă proce­durile şi competenţele nu ne permit să facem prea multe în acest sens. Finanţele ar trebui să se ocupe de acest proces de recuperare”, mai spune Andrei Anca, directorul Agen­ţiei Ju­deţene pentru Prestaţii Sociale Timiş.


Reorganizarea reorganizării

Tocmai pentru că în do­me­niul prestaţiilor sociale, statul avea şi are nevoie de o insti­tuţie foarte bine struc­turată, cu abilităţi de control, era în­fiinţată în anul 2006 Inspecţia Socială. După ce, ul­te­rior s-a decis desfiinţarea ei, s-a hotărât până la urmă, în 2009, trecerea în subordinea Inspecţiei Muncii. În această formulă, anul trecut, s-au ob­ţinut rezultate destul de bune la controalele legate de asi­gura­rea diverselor prestaţii so­ciale în Timiş.

Până la urmă, însă, nici ace­astă formulă nu a fost pe placul Minis­terului Muncii, care a decis anul trecut că se impu­ne să preia, cu coor­donare direc­tă, activitatea de inspecţie so­cială din cadrul Inspecţiei Muncii.

Aşa că acum, în urma ace­s­tor „permutări succesive”, în Timiş mai există, după cum ne in­formau repre­zentanţii In­spec­toratului Tertitorial al Muncii, o singură persoană cu abilităţi în acest domeniu, al inspecţiei so­ci­ale, persoană care se sub­ordo­nează direct Ministerului Mun­cii şi care, evident, nu poa­te acoperi în­treg judeţul.