După zvonistica nelipsită în astfel de situaţii, ipotezele legate de o creştere semnificativă a preţului pâinii, în perioada următoare, încep să prindă contur, patronatul din industria de morărit şi panificaţie lansând deja semnale, prin intermediul Asociaţiei Rompan, că ar trebui ca românii să se aştepte la o scumpire cu 15% a preţului pâinii. O parte din producătorii agricoli timişeni sunt chiar mai pesimişti, estimând că scumpirea ar putea depăşi 30%.


De la export la import

Preşedintele Asociaţiei Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie, Aurel Popescu, a fost primul care a confirmat zvonurile legate de creşterea preţului pâinii, precizând că în condiţiile în care făina s-a scumpit cu peste 40%, în ultimele zile, consumatorii ar trebui să se aştepte la o creştere a preţului pâinii cu peste 15%, până la sfârşitul acestei luni. „Preţul făinii a crescut în ultima săptămână cu circa 40%, de la 750 de lei pe tonă la 1.050 de lei. Pentru un kilogram de pâine sunt necesare 750 de grame de făină şi, pe măsură ce făina scumpă va ajunge în brutării, preţul pâinii va creşte. Părerea mea este că majorarea va avea loc în valuri, iar până la sfârşitul lunii august pâinea se va scumpi cu circa 15%”, a declarat Aurel Popescu.
Potrivit reprezentanţilor Rompan, situaţia aceasta ar fi generată în primul rând de o politică iresponsabilă legată de exporturi, în condiţiile în care cele două milioane de tone de grâu, exportate anul trecut de către România, au cauzat în acest an un deficit pe piaţa internă ce a necesitat importarea de grâu din Ungaria. În plus, pe fondul creşterii cotaţiilor cerealelor pe pieţele internaţionale, producătorii de grâu au dublat preţul în multe zone, ajungând de la un preţ pe tonă de 400 de lei, anul trecut, la unul de 1.000 de lei, în acest an. Preţul grâului a continuat să crească şi la bursele din Europa ca urmare a scăderii recoltei în zona Mării Negre.
Reprezentanţii Rompan au lăudat, în acest sens, politica dusă de Rusia, care a interzis exporturile de grâu până la sfârşitul acestui an, după ce recoltele au fost afectate de o secetă severă şi de incendiile ce au devastat mii de hectare de terenuri cultivate. Stoparea exportului a fost făcută cu scopul de a se menţine un preţ stabil, accesibil al pâinii, aliment de bază în Rusia.


Preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România : “România nu ar fi trebuit să-şi exporte peste 40% din producţia de grâu”

Viorel Matei, fost senator P.S.D. de Timiş, în prezent preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România, susţine că la situaţia din prezent s-a ajuns din cauza politicii de exporturi a României : “Este normal să se vorbească despre scumpiri ale pâinii în condiţiile în care România face parte din piaţa europeană a cerealelor, în care asistăm la creşteri semnificative ale preţurilor materiei prime, făina. În aceste condiţii, însă, România nu ar fi trebuit să-şi exporte peste 40% din producţia de grâu. La cum stăm cu producţia la momentul de faţă, cred că prin februarie deja vom ajunge în situaţia în care să fim nevoiţi să importăm grâu pentru a asigura consumul de pâine al populaţiei. Deci, vor fi scumpiri şi în perioada următoare, vor fi scumpiri şi la primăvară”.
Preşedintele F.N.P.A.R. susţine că în jurul nostru nu au existat alte state care să accepte vânzări masive de grâu în această perioadă. “Cam toate statele vest-europene au impus limitări legate de exportul de grâu. Noi am cerut de nenumărate ori stoparea exportului de grâu, însă nu am fost băgaţi în seamă. Rusia, prin blocarea exporturilor, a dat dovadă că duce o politică extrem de inteligentă, asigurând siguranţa alimentară a populaţiei. E un lucru care contează foarte mult în actualul context economic. România, în toată această perioadă, nu a mişcat un deget pentru a-şi asigura o minimă rezervă. Ne-am bucurat că se fac exporturi şi se aduc bani la buget”.
Scumpirea cu 15% a preţului pâinii i se pare lui Viorel Matei o variantă optimistă. “Eu prognozez o scumpire cu cel puţin 30%”.


Directorul Direcţiei Agricole Timiş: “Scumpirea pâinii, dacă se va produce, va fi bazată pe speculă”

Producţia de grâu e suficientă, susţine Direcţia Agricolă Timiş
Astfel, afirmaţiile lui Viorel Matei sunt contrazise de directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timişoara, Tiberiu Lelescu, care susţine că, în mod normal, nu există motive temeinice pentru o scumpire a preţului pâinii, din cauza scumpirii materiei prime. “Preţul pâinii, în mod normal, nu ar avea de ce să crească. Grâul cumpărat pentru făină nu e purtător de TVA, fiind cumpărat în general de la producători, care sunt persoane fizice autorizate. Deci, scumpirea pâinii, dacă se va produce, va fi o scumpire artificială, bazată pe speculă, pe adaosuri comerciale nejustificate”.
Directorul D.A.D.R. Timiş mai spune că nu stau în picioare nici variantele legate de scumpirea pâinii pe motiv că grâul din producţia internă nu e suficient, şi va trebui să se apeleze la importuri. “Nu e deloc adevărat. Producţia estimată pentru acest an e de şase milioane de tone. Or, pentru consum, sunt necesare 4,8 milioane de tone. Deci, nu se va ajunge să se importe grâu pentru consumul intern. Cei care susţin acum că se va ajunge la scumpiri spectaculoase ale pâinii din această cauză o spun interesat, ca să nu zic mai mult”.


Calitatea slabă a grâului, invocată ca factor de scumpire

Profesorul universitar dr. Alexandru Moisuc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole “Banatul”, este de părere că va exista, într-adevăr, o scumpire a preţului pâinii, generată de materia primă, însă chestiunile legate de exportul de grâu nu au neapărat legătură cu acest fenomen. “Grâul recoltat în acest an este unul slab din punct de vedere calitativ – are un indice de calitate mic, cu mult sub cel al normei de grâu panificabil. De aceea, în momentul în care va fi folosit în panificaţie, va fi nevoie de amelioratori. Utilizarea acestor amelioratori vor creşte preţul pâinii. Să spun însă acum că va fi o creştere cu 10% sau cu 15% sau 30% ar fi o pură speculaţie. Rămâne de văzut cum se va reglementa sau auto-reglementa piaţa produselor de panificaţie, şi cum va gestiona această problemă a grâului slab calitativ”.


O piaţă controlată de “aranjamente”

Consiliul Concurenţei a avertizat în ultima perioadă că pe piaţa cerelalelor au început să apară înţelegeri de cartel, care ajung să dicteze preţul grâului pe zone din ce în ce mai mari, prin cumpărarea directă de la producători, în cantităţi mari, şi revânzarea la preţuri aliniate. Din cauza acestor carteluri, producătorii agricoli au fost nevoiţi să vândă şi ei la preţuri mici unor samsari de cereale, rezultatul acestor fenomene fiind o reducere semnificativă a suprafeţei cultivate cu grâu în vestul ţării. S-a ajuns astfel de la 263.495 de hectare în 2005, la 210.000 de hectare anul trecut, scăderea suprafeţei fiind mai mare de 20% în decurs de patru ani. Producţia de grâu pe vestul ţării a scăzut şi ea, de la 855.000 de tone în 2005 la mai puţin de 750.000 de tone în 2009.
Faptul că Timişul este un “teren de joacă” pentru samsarii de pe piaţa cerealelor este dovedit şi de faptul că este al doilea judeţ din ţară, după Constanţa, în ceea ce priveşte capacitatea de stocare a grâului. Astfel, în judeţ pot fi stocate 1,3 milioane de tone de grâu, adică aproape dublul capacităţii de producţie de pe toată zona de vest a ţării, ceea ce înseamnă că în Timiş sunt concentraţi extrem de mulţi agenţi economici specializaţi pe achiziţionarea unor cantităţi foarte mari de grâu, depozitarea şi vânzarea la momentul oportun – de obicei, atunci când rezervele se termină şi preţurile cresc.
Mai mult, plenul Consiliul Concurenţei a certificat faptul că încă din 2003 vestul ţării a fost vizat de înţelegeri antreprenoriale pe piaţa cerealelor, înţelegeri menite să controleze preţurile. În acest sens, a fost acuzată şi sancţionată Asociaţia Comercianţilor Depozitari de Cereale din România care, susţin reprezentanţii Consiliului Concurenţei, încă de acum şapte ani, prin unele firme membre, ar fi încercat, în cadrul unei întâlniri informale, organizate la Timişoara, la care au fost invitaţi unii dintre cei mai mari comercianţi şi depozitari de cereale din ţară, să impună pacturi naţionale legate de nivelarea preţurilor pe piaţa grâului. Consiliul Concurenţei constata în acest sens “încălcarea dispoziţiilor Legii Concurenţei de către Asociaţia Comercianţilor Depozitari de Cereale din România (fostă Asociaţia Patronală a Angrosiştilor de Cereale) prin luarea unei decizii anticoncurenţiale care a avut ca obiect influenţarea comportamentului concurenţial al membrilor săi şi restrângerea concurenţei pe piaţa serviciilor de depozitare a grâului din zona de sud – sud-est şi zona de vest ale României prin transmiterea unor nivele de tarife ce trebuiau aplicate de către membrii acesteia”. Însă Consiliul Concurenţei a luat decizia amendării celor vinovaţi de pactul antreprenorial cu o sumă care, la cifrele de afaceri şi profiturile din domeniu, e aproape ridicolă : „Asociaţia Comercianţilor Depozitari de Cereale din România a fost amendată cu 8.185 de lei reprezentând 8% din veniturile înregistrate de asociaţie în anul precedent”.
Controlul a avut ca rezultat final şi înaintarea unei sesizări penale, la adresa celor consideraţi a fi iniţiatori ai deciziei de nivelare a tarifelor, sesizare care nu a fost concretizată printr-o începere a urmării penale. Cât despre efectele acestor practici, la nivelul membrilor A.N.C.E.R., Consiliul Concurenţei a menţionat că „nu există suficiente probe care să dovedească încălcarea dispoziţiilor Legii Concurenţei, prin încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale”.