Preţuri europene la utilităţi, cerinţă a F.M.I

La fel ca la începutul acestui an, reprezentanţii Fondului Monetar Interna­ţional reiau recomandările adresate autorităţilor române de a aproba liberalizarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, preţuri care, susţin oficialii F.M.I., trebuie aduse la nivelul celor practicate la nivelul Comunităţii Europene.

O piaţă “nivelată”

Deşi, la ultima vizită a dele­gaţiei Fondului Monetar Inter­naţional şi Comisiei Europene în România, Guvernul şi-a asu­mat un calendar al liberalizării preţurilor la energie electrică şi gaze naturale, promisiunile ob­ţinute atunci de companiile de pro­fil se pare că nu mai sunt su­ficiente. Astfel, companiile pri­vate din domeniu au început să facă din nou presiuni pe lângă instituţiile internaţionale, în ve­derea creşterii încă din acest an a tarifelor. Argumentul “forte” adus în discuţie este că Româ­nia continuă să practice printre cele mai mici preţuri din Uniu­nea Europeană la energie elec­trică şi gaz, şi în această situa­ţie firmele de profil nu-şi pot asi­gura profiturile previzionate, motiv pentru care nu sunt inte­re­­sate nici de alte achiziţii sau in­vestiţii în extinderea acti­vităţi­lor. Deocamdată, instituţia cu competenţe directe, Agenţia Na­ţională de Reglementare în do­meniul Energiei, nu şi-a dat acor­dul pentru liberalizarea pie­ţelor, chiar dacă această opera­ţiune este solicitată în mod im­perativ de către Comisia Eu­ropeană. 

Probabil că motivul pentru care autorităţile române încă nu cedează pretenţiilor legate de liberalizarea preţurilor la energie e legat de faptul că im­pactul asupra consumatorilor, dar şi a unor indicatori macro­economici, va fi unul devastator – situaţia fiind comparată cu cea a sistemului centralizat de încăl­zire, care a beneficiat în ulti­mele două decenii de subvenţii uriaşe, fără a utiliza măcar o mică parte din această sumă către investiţii. În momentul în care Executivul a fost obligat să renunţe la subvenţii, preţurile au “explodat” consecinţa ime­diată fiind renunţarea consu­ma­torilor la aceste servicii – lucru vizibil şi în cazul Timişoarei, cu debranşările de la Colterm.

Alinierea preţurilor ar pu­tea fi dramatică, în condiţiile în care, de exemplu, preţul plătit de populaţie pentru gaze natu­rale, în Suedia, este de cinci ori mai mare decât cel plătit de ro­mâni. Dacă s-ar face demersuri în România pentru a se ajunge la un nivel mediu al preţului ga­zului plătit în spaţiul european, acest lucru ar presupune o majorare cu cel puţin 25% a preţului gazelor naturale plătite în prezent de către consuma­torii industriali şi cel puţin o dublare a preţului plătit de că­tre consumatorii casnici.

Majorările de preţ nu mai pot fi amânate prea mult, Co­misia Europeană cerând Gu­ver­nului în acest an, prin trei avize, alinierea la tarifele medii din spaţiul comunitar. Iar Exe­cutivul şi-a luat angajamentul că va elimina diferenţele de preţ până în 2013, an în care româ­nii vor plăti un “preţ european” pentru agentul termic furnizat pe bază de gaze naturale.

Preşedintele F.A.L.T. : “O astfel de decizie presupune sacrificarea propriilor cetăţeni”

Efectele unei creşteri spec­taculoase a preţului gazelor naturale facturate populaţiei ar putea fi cu atât mai dramatic cu cât în toate oraşele mari consumatorii au plecat din sistemul centralizat de ter­moficare şi au optat pentru varianta centralelor termice, cu branşamente individuale de gaze. La Timişoara, doar în acest an s-au înregistrat peste 4.000 de solicitări de branşare individuală la reţeaua de gaz natural.

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari din Timişoara,Petru Olariu, con­sideră că în acest caz poziţia autorităţilor române faţă de structurile europene este lipsi­tă de fermitate. “Sunt state, cum ar fi Cehia sau Polonia, care nu au cedat la aceste pre­siuni şi au menţinut un sistem de tarifare subvenţionată a utilităţilor, pentru a-şi proteja populaţia, pentru că acesta e, în esenţă, rolul fiecărui stat. Ca stat, nu poţi accepta aşa ceva – după scumpirea benzinei, scum­pirea utilităţilor, până la nivelul practicat în U.E. ar presupune efectiv sacrificarea propriilor cetăţeni”, este de părere Petru Olariu.