Preţurile în creştere la alimente, motiv de îngrijorare în U.E.

Comisia Europeană şi-a propus să ia în discuţie în următoarea perioadă, în regim de urgenţă, un pachet de măsuri menite să stopeze creşterea preţului alimentelor. Potrivit semnalelor transmise de mai multe organizaţii economice internaţionale, dacă nu se iau măsuri pentru stoparea creşterii preţurilor în acest sector, alimentele s-ar putea scumpi cu peste 30% în următorul deceniu.

Scumpiri spectaculoase

Comisia Eurpoeană va lua în discuţie, în perioada urmă­toare, un studiu dat recent pu­bli­cităţii de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, conform căruia pre­ţurile alimentelor la nivel mon­dial vor creşte în medie cu până la 30% în următorul deceniu.

Oficialii europeni au anun­ţat că vor promova pe plan comu­nitar un set de măsuri menit să stopeze aceste creşteri de pre­ţuri, prin politici de subven­ţionare mult mai eficiente ale sectorului agricol.

Conform Organizaţiei pen­tru Cooperare şi Dezvoltare Eco­nomică, schimbarea rapidă a preţurilor, care a afectat pieţele agricole în ultimii ani, a devenit ceva obişnuit, din cauza pro­ducţiei mai reduse.

Schimbările climatice, care vor cauza o variaţie anuală mai mare a recoltelor, şi declinul rezer­velor la nivel mondial vor face tot mai dificilă asigurarea alimen­telor pentru pentru circa un mi­liard de persoane la nivel mondial.

Potrivit aceluiaşi docu­ment, costul cărnii de pasăre urmea­ză să crească cu 30%, iar cel al cărnii de porc, cu 20%, din cauza consumului mai mare. De ase­menea, din acelaşi motiv, şi ce­realele vor deveni mai scumpe cu circa o cincime.

Rămâne de văzut cum vor afecta aceste majorări de pre­ţuri statele comunitare, şi mai ales România, despre care un studiu al Eurostat arată că ocupă penultimul loc în U.E. în funcţie de nivelul preţurilor alimentelor şi băuturilor nealcoolice, aces­tea fiind cu 34% sub media comu­nitară. În funcţie de preţul căr­nii, România ocupă penultima poziţie în clasamentul preţurilor mici, cu un nivel cu 42% sub pre­ţul mediu din spaţiul comunitar, după Bulgaria (41% sub medie) şi înaintea Poloniei (cu 44% mai mici decât media europeană). În schimb, preţurile de anul tre­cut la lapte, brânză şi ouă sunt mai apropiate de media U.E. (cu 7% sub media europeană).

La nivel european cele mai mari preţuri la alimente şi bău­turi nealcoolice sunt în Dane­marca (39% peste medie), iar cele mai mici se observă la Polonia (36% sub media europeană).

Conform Organizaţiei Naţiu­nilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, cele mai mari creşteri de preţuri din ultimii ani s-au remarcat în cazul cere­alelor, preţul la grâu, porumb şi orez crescând cu aproape 70% anul trecut din cauza secetei din estul Europei şi a inundaţiilor din Australia.

Producţiile agricole nu justifică scumpirile

Consultând mercurialele de preţuri afişate de Ministerul Agriculturii, se poate observa că Timişul, pe lângă faptul că este unul dintre judeţele unde s-au remarcat cele mai specta­culoase scumpiri, are şi preţuri medii ale produselor cu mult peste cele ale altor judeţe. La grâu, de pildă, kilogramul este 1,12 lei, în timp ce în Călăraşi este 0,8 lei. La cartofi, preţul de 2,5 lei kilogramul din Timiş este cu mult peste cel din Prahova, unde cartofii se vând cu un leu kilogramul. Fasolea costă şase lei kilogramul şi doar patru lei în Gorj. Varza vândută cu un leu kilogramul în Timiş e de două ori mai ieftină în Olt. Car­casa de porc, vândută cu 12 lei kilogramul în Timiş, costă nouă lei în judeţul Alba. Laptele, vândut cu trei lei litrul în Timiş, este 1,5 lei în Argeş. Şi lista poate continua.

Totuşi, reprezentanţii Di­recţiei pentru Agricultură şi Dez­voltare Rurală Timiş susţin că o nouă tranşă de scumpiri ale produselor alimentare în judeţ nu se justifică, din punct de ve­dere al producţiei agricole. Ti­beriu Lelescu, directorul Di­recţiei Agricole Timiş, afirmă că anul acesta se preconizează a fi unul foarte bun pentru agri­cultură, cu producţii cu mult pes­te medie şi, prin urmare, este aş­teptată şi o scădere a preţu­ri­lor produselor alimentare. “Es­te adevărat, depindem şi de pre­ţurile practicate pe piaţa comu­nitară europeană, însă cert e că recoltele din acest an nu vor justifica sub nicio formă o creş­tere a produselor alimentare. Din contră, ar trebui să existe o scădere vertiginoasă a preţului produselor agricole la produ­cători, care să ducă şi la o scă­dere a preţului alimentelor la raft”, mai spune directorul Di­recţiei Agricole Timiş.