Primăria dă peste patru milioane de lei pe panouri informative

Deşi nu stă deloc bine la capitolul transparenţă atunci când vine vorba despre publicarea cu 30 de zile înainte de dezbatere şi adoptare a proiectelor de hotărâri de Consiliu Local, şi refuză să facă publice contracte publice, cum ar fi cele prin care s-au achiziţionat servicii notariale, Primăria Timişoara invocă transparenţa pentru a justifica achiziţionarea a 29 de panouri cu afişaj electronic, cu informaţii „obştesco-edilitare”: Cumpărarea acestora urmează a fi făcută în cadrul unui proiect derulat cu fonduri europene.

Informare publică „de panou”

Primăria Timişoara şi-a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, intenţia de a achizi­ţio­na 29 de panouri cu afişaj elec­tronic, în cadrul unui proiect ce urmăreşte îmbunătăţirea trans­parenţei administrative. Pro­iectul, numit „Sistem de infor­matizare şi comunicare facil pentru cetăţeni”, are un buget de aproximativ un milion de euro, majoritatea sumelor alocate ducându-se pe achiziţionarea panourilor policolore, pentru care Primăria a avansat un preţ estimativ de 3,43 milioane de lei, fără TVA. Derularea proiec­tului se va face pe o perioadă de 12 luni, având ca scop final rea­lizarea unui sistem de informa­re şi comunicare pentru acce­sul cetăţenilor la informaţii de inte­res public, în vederea creşterii nivelului de informare al aces­tora cu privire la informaţiile lo­cale relevante şi, implicit, a îm­bunătăţirii relaţiei administraţie publică locală - cetăţean.

Cele de 29 de panouri cu afi­şaj electronic vor fi amplasate în principalele puncte strategi­ce ale Timişoarei şi vor fi conec­tate la un sistem informatic menit să asigure diseminarea co­rectă şi în timp real a infor­ma­ţiilor de interes public pe întreg teritoriul municipiului. Pe aceste panouri informative vor fi pu­blicate informaţii exclusiv de interes public, de exemplu, pro­iecte de hotărâri de consiliu lo­cal, anunţuri privind organiza­rea de dezbateri publice, întâl­niri ale consiliilor de cartier, termenele pentru plata taxelor şi impozitelor locale, anunţuri privind facilităţile fiscale, lu­crările publice, între­ruperile temporare ale utilită­ţilor publi­ce, anunţuri despre ac­ţiuni cul­turale şi sportive şi anunţuri de interes public.

Valoarea totală a proiec­tului este estimată la 4.522.865 de lei, din care 72.639 de lei reprezintă contribuţia proprie a autorităţilor locale.

Panourile (dintre care 26 vor fi cu afişaj electronic mono­color şi trei panouri policrome) vor fi amplasate în cartierele ur­bei şi în zonele intens circu­late. Reprezentanţii Primăriei susţin că această iniţiativă a apărut şi ca urmare a cererilor primite din partea mai multor consilii consultative de cartier din Ti­mişoara, care la rândul lor ar fi primit solicitări de la locuitori. Se spe­ră, astfel, ca măcar în felul aces­ta timişorenii inte­resaţi de dez­baterile publice pe marginea unor proiecte de ho­tărâre să poată fi notificaţi şi să poată participa la dezbaterile respective.

Până acum anunţurile de acest fel se făceau prin afişe postate la sediul Primăriei, pe site-ul instituţiei şi prin presă, dar feed-back-ul nu a mulţumit – au existat dezbateri publice cu cinci oameni în sală sau au in­trat direct în procedura de apro­bare acte normative controver­sate, pentru care ar fi trebuit să se facă dezbatere publică, însă acest lucru nu s-a întâmplat pentru că oamenii nu ştiau nimic de proiectele respective şi nu au făcut solicitări de dezbatere a acestora.

Un proiect similar, eşuat lamentabil

Un demers similar, des­tinat unui surplus de trans­parenţă şi informării mai bune a cetăţenilor, a fost şi cel legat de achiziţia de info­chioşcuri, amplasate la in­stituţii-cheie de care au ne­voie cetăţenii.

Din păcate, fără a fi po­pu­larizate şi actualizate cu informaţii utile şi noi, res­pectivele infochioşcuri nu sunt utilizate de nimeni, iar în unele locaţii s-au defectat, fără a mai fi reparate. Un singur infochioşc de acest gen a costat peste 7.000 de euro. De-a lungul ultimilor zece ani Primăria a achizi­ţionat 17 astfel de infochioş­curi, dintre care aproximativ jumătate sunt în prezent funcţionale.