Primăria Timişoara face „lichidare de stocuri” cu blocurile A.N.L.

Deşi inclusiv mai mulţi reprezentanţi ai Direcţiei de Patrimoniu a Primăriei Timişoara au susţinut că nu e normal ca locuinţele A.N.L., construite pentru a servi ca locuinţe temporare cazurilor sociale, să fie vândute, Municipalitatea îşi continuă demersurile de înstrăinare a acestor spaţii locative. La următoarea şedinţă de plen a Primăriei se va lua în discuţie vânzarea locuinţelor A.N.L.

Vânzare către chiriaşi

Deşi criticată pe acest subiect, Pri­măria Timişoara pare decisă să deru­leze mai departe procesul de vânzare a locuinţelor A.N.L. din Timişoara, propunând, pentru şedinţa de plen din această lună, un proiect de hotărâre prin care se scot la vânzare spaţiile lo­cative din blocurile A.N.L. de pe strada I. Miloia. Deşi aceste locuinţe nu au fost construite cu finanţarea Primăriei, ci din fonduri A.N.L., Municipalităţii i
s-a dat drept de administrare a acestora şi le poate vinde, mai ales că fac parte din patrimoniul privat al statului.

În blocul A.N.L. B1 de pe strada I. Miloia sunt 96 de apartamente, iar în blocul B2, 24 de apartamente. Acestea vor fi vândute chiriaşilor care, pentru a le cumpăra, trebuie să îndeplinească condiţia de a fi stat neîntrerupt cu chi­rie timp de un an de zile în res­pectivele apartamente.

Potrivit actului normativ care re­gle­mentează procesul de vânzare, va­loarea pe metru pătrat luată în calcul pentru vânzarea acestor apartamente este de 407 euro, inclusiv TVA, pe me­tru pătrat, valoare care chiar şi după scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară rămâne foarte convenabilă. 

Cumpărătorii nu au voie să înstrăi­neze apartamentul cumpărat timp de cinci ani de la data dobândirii acestuia. Totuşi, îl pot ipoteca către instituţii bancare, care îl pot scoate la vânzare prin executare silită, indiferent de termenul de cinci ani stabilit.

Procesul de vânzare a acestor lo­cuinţe a fost contestat chiar şi de că­tre reprezentanţi ai Primă­riei Timi­şoara. Fostul şef al Direcţiei de Pa­trimoniu, Nicuşor Miuţ, a preci­zat că prin vânzare se pierde scopul social cu care au fost realizate aceste apar­tamente – acela de a fi un sprijin tem­porar pentru tinerari, până când aceştia îşi pot achiziţiona o locuinţă din surse proprii sau prin accesarea unui credit bancar. „După părerea mea, din start nu trebuiau vândute aceste locuinţe, pentru că erau un ajutor pen­tru populaţia de până la 35 de ani. Cei cu studii superioare, care şi obţinuseră punctaje bune, puteau să se descurce şi să facă rost de o locuinţă mai bună în anii aceştia şi să le lase pe cele A.N.L. altor oameni mai necăjiţi. Şi criteriile de vânzare a acestor locuinţe sunt puţin preferenţiale, în sensul că îi avantajează pe cei care stau bine din punct de vedere material. În plus, e ca şi cum statul s-ar fi transformat în agent imobiliar, construieşte locuinţe şi acum le vinde”, spune Nicuşor Miuţ.

Proiectele noi, „îngheţate”

Decizia de a vinde aceste locuinţe este cu atât mai surprinzătoare cu cât nu e deloc clar nici măcar momentul în care Primăria ar putea demara con­strucţia unor noi ansambluri A.N.L. în Timişoara.  Din 2001 şi până în prezent, A.N.L. a recepţionat în Timiş doar 639 de locuinţe, deci o medie de 70 pe an, comparabilă cu ritmul de constrcuţie al oricărui constructor individual de ansambluri rezidenţiale sau chiar de mansarde. Cifra, în comparaţie cu nevoia, pe judeţ, de spaţii locative, este una infimă.

În prezent, în Timişoara, singura speranţă cât de cât palpabilă legată de realizarea unor ansambluri A.N.L. în Timişoara e cea legată de acordul dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Primăria Timişoara.

În urma acestei înţelegeri, terenul şi imobilele din incinta fostelor unităţi militare de pe Calea Aradului şi strada Dimineţii (în total peste şapte hectare) au fost preluate de Municipalitate, în vederea construirii de locuinţe colec­tive, prin intermediul Agenţiei Naţio­nale pentru Locuinţe, în trei ani de la preluarea imobilelor. Consiliul Local Timişoara se obliga cu această ocazie să treacă în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apără­rii Naţionale un procent de 33% din nu­mărul de locuinţe realizate şi terenul aferent acestora. Deocamdată, însă, acest proiect este „îngheţat”, şi nu se ştie când ar putea fi demarat la Timişoara. „Nouă ni s-a mai comunicat nimic nou legat de derularea acestuia”, ne-a de­clarat generalul Gheorghe Simina, şeful Centrului Militar Zonal Timişoara.