Primăria Timişoara şi Consiliul Judeţean, din nou în vizorul Curţii de Conturi

Deşi nici raportul precedent al Curţii de Conturi, legat de gestionarea banului public, nu era măgulitor nici pentru Primăria Timişoara, nici pentru Consiliul Judeţean, la raportul publicat zilele trecute cele două instituţii timişene sunt nominalizate cu o adevărată colecţie de abateri şi nereguli. Inspectorii Curţii de Conturi au lăsat o listă stufoasă, cu zeci de recomandări. La următorul control se va vedea în ce măsură cele două instituţii au ţinut cont de indicaţiile inspectorilor.

Control „cu scăpări”

Deşi Primăria Timişoara a fost vizitată şi în 2010 de inspectorii Curţii de Conturi, nici anul trecut nu a scă­pat de prezenţa acestora, structura de control precizând că anul trecut a desfăşurat la Primăria Timişoara două acţiuni, respectiv o misiune de audit financiar şi una de control. De altfel, la raportul cumulat, pe tot judeţul, Curtea de Conturi a precizat că ponderea cea mai însemnată a aba­terilor financiar-contabile se re­găseşte la Unitatea Administrativ Te­ritorială a Municipiului Timişoara, valoarea acestora fiind estimată la suma de 3.618.430.000 de lei.Primele deficienţe identificate la adminis­tra­ţia locală timişoreană se referă la do­cumentaţiile cadastrale. Curtea de Con­turi susţine că a constatat neîn­tocmirea documentaţiilor cadastrale în vederea identificării exacte a imo­bilelor înscrise în actele de pro­prietate şi situaţia reală din teren, în vederea intabulării în cartea funciară a dreptului de proprietate publică al municipiului Timişoara, înregistrarea incompletă în evidenţa contabilă a imobilelor din domeniul public şi in­ventarierea superficială a domeniului public.

Şeful Direcţiei Patrimoniu a Primăriei Timişoara, Martin Staia, susţine, însă, că procesul-verbal de inven­ta­riere anuală este în curs de definiti­vare şi că nu au fost iden­tificate pro­bleme majore. „Problema legată de inventariere, despre care aţi scris şi dumnevoastră, e legată de acea ches­tiune privitoare la mate­rialele de con­strucţie din clădirea de pe Calea To­rontalului, predată Di­recţiei de Sănă­tate Publică Timiş. Lăsând deoparte acele materiale care nu se mai găsesc, pentru care noi am început urmări­rea pe cale legală, am inventariat acele materiale găsite şi le-am trecut într-un proces-verbal. Însă Direcţia de Sănătate Publică refuză să se în­carce cu ele”, spune Martin Staia.

Pe lângă chestiunile legate de întocmirea documentaţiilor cadastra­le pentru bunurile imobile din patri­mo­niul municipiului, inspectorii Curţii de Conturi spun că acţiunile proprii de audit şi verificare ale Primăriei Timişoara au fost insuficiente : „Nu s-a procedat la auditarea unor categorii de operaţiuni de interes (venituri, cheltuieli, elemente patrimoniale,  ast­fel încât nu pot fi identificate une­le iregularitaţi sau posibilele preju­dicii, precum nici cazurile de fraudă, iar autorităţile administraţiei publice locale ale Municipiului Timişoara (ordonatorul de credite ca autoritate executivă şi Consiliul Local ca autori­tate deliberativă) nu sunt informate şi nu pot lua măsurile necesare pentru a preîntâmpina astfel de situaţii”.

Minusuri la executări silite şi plusuri la sporuri

Prea bine nu s-a stat la Primăria Timişoara, spun inspectorii Curţii de Conturi, nici în ceea ce priveşte recu­perarea de creanţe. Astfel, Curtea de Conturi menţionează „neînceperea executării silite pentru toate creanţele fiscale restante recuperabile, cu im­plicaţii directe privind încasarea ve­niturilor datorate bugetului local al municipiului Timişoara”. În majori­tatea cazurilor este vorba despre chi­rii, concesiuni, asocieri şi venituri din proprietate.

Problema cheltuielilor de perso­nal, remarcată în raportul precedent, a revenit şi în raportul Curţii de Conturi pe anul trecut, inspectorii remarcând că Primăria Timişoara nu a respectat prevederile legale privind măsurile de reducere a cheltuielilor de personal în sistemul bugetar, menţionând în acest sens suma de 47.283 lei. Aceasta reprezintă valoa­rea plăţilor nelegale efectuate prin plata muncii suplimentare efectuate de personalul angajat, contrar preve­derilor legale care prevăd compen­sarea cu ore libere plătite.

Achiziţii problematice la grădiniţe

Raportul mai remarcă în cazul Primăriei Timişoara o problemă care nu îi poate fi însă imputată decât formal, pentru că e vorba de o serie de achiziţii care, susţin reprezentanţii Curţii de Conturi, încalcă normele legale. Însă aceste achiziţii sunt făcute de Centrul Bugetar Grădiniţe Timişoara, centru a cărui activitate financiară a fost preluată recent de Primăria Timişoara, iar abaterile remarcate sunt mai vechi.

Astfel, raportul arată că în perioa­da 2009 - 2010, la Centrul Financiar de Grădiniţe Timişoara au fost înche­iate 14 contracte prin procedura de achiziţii directe, în vederea recondi­ţionării mobilierului la un număr de patru grădiniţe, în condiţiile în care valoarea acestora a depăşit pragul valoric prevăzut de lege. La acelaşi contract, inspectorii Curţii de Conturi au mai remarcat organizarea neco­respunzătoare a activităţii de achiziţii publice, în compartiment distinct şi cu personal cu pregătire profesională adecvată şi exercitarea necores­pun­zătoare, cu limite, a controlului intern şi în special a controlului financiar preventiv propriu.

În consecinţă, susţin repre­zen­tanţii Curţii de Conturi, în perioada 2009 - 2010 au fost atribuite contracte de achiziţii publice în sumă de 712.377 de lei, fără respectarea în totalitate a prevederilor legale în vigoare.

Banii pentru reabilitări termice, recuperaţi „cu forcepsul”

Cu ocazia controlului făcut anul trecut la Primăria Timişoara, inspectorii Curţii de Conturi au remarcat şi recuperarea defi­citară a sumelor aferente programului de reabilitare termică a blocurilor. Astfel, in­spectorii au recomandat Primăriei Timi­şoa­ra continuarea demersurilor pentru recu­perarea integrală a sumelor datorate de asociaţiile de proprietari aferente cotei de 20% din valoarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, inclusiv prin acţionarea în instanţele abilitate.

Problema acestor sume este mai com­plicată, însă. Potrivit legii, asociaţiile de proprietari de la imobilele la care au fost demarate lucrări de reabilitare se obligau să achite 20% din contravaloarea lucră­rilor prestate. Problema e că, potrivit Fe­deraţiei Asociaţiilor de Locatari Timi­şoa­ra, în stilul „clasic” al multor antre­pre­nori care lucrează cu statul, devizele pen­tru unele lucrări de reabilitare termică au fost umflate. „Au existat, într-adevăr pro­bleme, la o serie de blocuri reabilitate, pe tema acelei contribuţii de 20% a asociaţiei de locatari. În majoritatea cazurilor de acest gen, cum a fost şi situaţia reabilită­rilor din zona străzii Mureş, au existat divergenţe legate de costul final al lucrării. Mai precis, în baza contractului iniţial, Primăria şi Asociaţia de Locatari conve­neau cu antreprenorul asupra unei sume clare, care să acopere cheltuielile de reabilitare. Ulterior, firma executantă mai făcea nişte lucrări suplimentare care nu erau prevă­zu­te în devizul iniţial. Aşa cum fac multe firme care lucrează cu statul...”, spune Pe­tru Olariu, preşedintele F.A.L.T. Evident, în aceste situaţii, preţul stabilit la început creştea, în unele cazuri destul de mult. De aceea, mai spune Petru Olariu, o serie de asociaţii de locatari au spus că nu plătesc acele lucrări, de care nu au nevoie, şi care au fost făcute fără acordul lor :„Abia acum Primăria Timişoara a decis ca pe viitor să nu mai permită efectuarea niciunei lucrări suplimentare, pe aceste contracte de reabilitare termică, decât dacă sunt aprobate de Consiliul Local şi asociaţia de locatari. E cam târziu însă, asta ar fi tre­buit să facă primăria de la început”.

Nereguli şi la Consiliul Judeţean. Mai mici, însă, decât la Primăria Timişoara.

Nici Consiliul Judeţean nu a scăpat de vizita pe 2011 a inspectorilor Curţii de Conturi, care au găsit şi aici o serie de abateri şi nereguli precizate în ultimul raport privind gestiona­rea resurselor publice la nivel lo­cal, raport publicat zilele tre­cute. Totuşi, seria de nereguli nu e atât de amplă ca în cazul Pri­măriei Timişoara. La C.J. Ti­miş s-a constatat efectuarea de înregistrări contabile eronate şi denaturarea veniturilor şi chel­tuielilor, precum şi neînregis­tra­rea în contabilitate a operaţiu­nilor de intrare sau ieşire a unor bunuri din patrimoniu. În acest sens, inspectorii Curţii de Con­turi au precizat că nu a fost eva­luată şi înregistrată în evidenţa contabilă a terenurilor care al­cătuiesc domeniul public al Unităţii Administrativ Terito­ria­le a Judeţului Timiş, pentru o su­prafaţă de 152.586 de metri pă­traţi, aceasta fiind înregistrată doar în evidenţa operativă.

O situaţie remarcată şi în anii precedenţi la C.J. Timiş este cea legată de deficienţele în ceea ce priveşte colectarea unor venituri la buget. În acest caz, se exemplifică situaţia în care la această instituţie nu au fost stabilite, înregistrate în contabilitate, urmărite şi înca­sate, în totalitate, veniturile re­prezentând cota de 40% din su­mele datorate de către Consilii­le Locale din Timiş, provenite din impozitul pe mijloacele de transport marfă cu masa au­torizată de 12 tone sau mai ma­re. Totodată, inspectorii Curţii de Conturi au mai remarcat că nu au fost calculate şi înre­gistrate în evidenţa operativă şi contabilă penalităţile aferente veniturilor din concesiune şi închiriere datorate de con­cesionari şi locatari şi nea­chitate la scadenţă, astfel că au fost identificate venituri su­plimentare în sumă de 385.000 de lei.